Idol antropomorf de tip „en violon” din tezaurul de la Moigrad, jud. Sălaj, mil. IV î.Chr.
Brățară din tezaurul de la Sacoșu Mare, jud. Timiș, sec. XIII-XII î. Chr.
Diademă descoperită la Galeșu – Poarta Albă, jud. Constanța, sfârșitul. sec. XIV – începutul sec. XIII î. Chr.
Mărgele conice din tezaurul de la Pecica-Rovine, jud. Arad, sec. XVI î. Chr.
Vas descoperit la Biia, jud. Alba, sec. XIII – XII î. Chr.
Idol antropomorf din tezaurul de la Moigrad , jud. Sălaj, mil. IV î. Chr.
Pumnale din tezaurul de la Perșinari, jud. Dâmbovița, sec. XVI î. Chr.
Obiecte de podoabă - pandantiv, piesă tubulară, mărgele și cercel - descoperite la Vărăști, jud. Ialomița, mileniul IV î. Chr.
Mărgele octoedrice din tezaurul de la Hinova, jud. Mehedinți, sec. XII î. Chr.
Pentadent din tezaurul de la Moigrad, jud. Sălaj, mil. IV î. Chr.
#TezaurIstoric
Piese preistorice din aur - expoziția Tezaur Istoric de la Muzeul Național de Istorie a României (#MNIR).
Începutul prelucrării aurului pe teritoriul României datează din perioda târzie şi finală a neoliticului – mileniile V – IV a. Chr. – spaţiul carpato-dunărean integrându-se în aria primelor manifestări ale orfevrăriei preistorice pe continentul european.
Existenţa în teritoriile din Carpaţi şi de la nordul Dunării a unor bogate zăcăminte aurifere, calităţile estetice ale aurului remarcate încă din eneolitic, valoarea intrinsecă a metalului, iniţial intuită, dar mai ales proprietatea sa de a fi maleabil, uşor de prelucrat, au constituit elemente ce au favorizat practicarea de timpuriu a acestui meşteşug.
În apariţia orfevrăriei eneolitice o influenţă decisivă au avut-o factorii de natură spirituală. Dominat de credinţa în forţa divinităţilor, omul preistoric a creat, pentru a atrage bunăvoinţa acestora, piese din aur cu simboluri cultice, precum şi obiecte de podoabă de uz ceremonial.
Mai multe detalii despre expoziție găsiți aici: https://www.mnir.ro/index.php/expozitia-tezaur-istoric
Vă așteptăm cu drag la muzeu!
Piese preistorice din aur - expoziția Tezaur Istoric de la Muzeul Național de Istorie a României (#MNIR).
Începutul prelucrării aurului pe teritoriul României datează din perioda târzie şi finală a neoliticului – mileniile V – IV a. Chr. – spaţiul carpato-dunărean integrându-se în aria primelor manifestări ale orfevrăriei preistorice pe continentul european.
Existenţa în teritoriile din Carpaţi şi de la nordul Dunării a unor bogate zăcăminte aurifere, calităţile estetice ale aurului remarcate încă din eneolitic, valoarea intrinsecă a metalului, iniţial intuită, dar mai ales proprietatea sa de a fi maleabil, uşor de prelucrat, au constituit elemente ce au favorizat practicarea de timpuriu a acestui meşteşug.
În apariţia orfevrăriei eneolitice o influenţă decisivă au avut-o factorii de natură spirituală. Dominat de credinţa în forţa divinităţilor, omul preistoric a creat, pentru a atrage bunăvoinţa acestora, piese din aur cu simboluri cultice, precum şi obiecte de podoabă de uz ceremonial.
Mai multe detalii despre expoziție găsiți aici: https://www.mnir.ro/index.php/expozitia-tezaur-istoric
Vă așteptăm cu drag la muzeu!
Sursa informațiilor MNIR.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu