LINK EXCHANGE

vineri, 29 decembrie 2023

Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2023 - VIDEO - Partea II

 1. Începuturile arheologiei în județul Neamț se leagă de personalitatea preotului Constantin Matasă, cel care a și pus bazele primei instituții muzeale cu caracter arheologic, la Piatra Neamț.






În perioada interbelică, preotul Constantin Matasă, singur, sau împreună cu arheologi consacrați, a efectuat cercetări arheologice de suprafață și sondaje, care au permis descoperirea a numeroase situri.
Rezultatele acestor cercetări au fost publicate într-o primă sinteză intitulată ,,Cercetări din preistoria județului Neamț", 1940. 


#archaeology #prehistory #museum #Neamț

 

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist

2. Turnul roman - Între Dealul Mare și Arsură (Hurez, comuna Horoatu Crasnei, jud. Sălaj) amplasat pe o șea între cele două vârfuri, Dealul Mare și Fața Arsurii, spre satul actual, în punctul maxim al șeii, lângă drumul forestier actual.


Urmele păstrate au aspectul unui mamelon cu mijlocul adâncit, având un diametru la bază de circa 15 m. Înălțimea ruinelor depășește 1 m. În anul 1982 au fost efectuate câteva mici sondaje în interior care însă nu au depistat material arheologic. Planimetria acestuia nu este clară, azi este acoperit de vegetație abundentă dar printre pietre se poate distinge urme de mortar și arsură. (Gudea - Contribuții la istoria militară a Daciei Porolissesnis. I. Linia înaintată de turnuri și fortificații mici de pe sectorul de nord-vest al limesului provinciei între castrele provinciei între castrele de la Bologa și Tihău, Acta MP, IX, 1985, p. 166)

 

Sursa informațiilor Valorificarea și Promovarea Limes-ului Roman Bistrița-Năsăud

3. Universul de sub Universitate: camera cu soclu roșu


În decursul cercetărilor arheologice din anul 2022 din curtea interioară a Palatului Universității din București, coordonate de Muzeul Muncipiului București, au fost descoperite două clădiri care figurează pe planul Borroczyn de la 1847.
La nivelul clădirii nr. 1 se remarcă camera nr. 1. În interiorul camerei, la -1,64 m față de cota 0, a fost surprinsă o amenajare din cărămizi dispuse orizontal, reprezentând podeaua camerei.
Podeaua, care se află într-o stare de conservare foarte bună, a fost realizată din cărămizi cu dimensiunile de 22×11×3,5 cm, care stăteau pe un pat din nisip amestecat cu mortar. În partea de SE a camerei a fost identificat un soclu tencuit, iar peste tencuială a fost aplicată o vopsea de culoare roșie. La nivelul podelei se pot observa refaceri cu cărămizi având dimensiunile de 24×12 cm; 23×11 cm și grosimi de 3,5-4 cm.
Camera nr. 1 din clădirea nr. 1 a fost propusă spre a fi pusă în valoare în viitorul proiect de amenajare a spațiului curții interioare a Universității.


Dr. Adelina-Elena Darie, conservator
Biroul Arheologie Preventivă și Sistematică, Secția Istorie #MMB

 

Sursa informațiilor Muzeul Curtea Veche

4. Tehnica incredibilă prin care dacii falsificau monede de argint pe bandă rulantă

5. Cetatea Neamț este una dintre fortificațiile medievale reprezentative pentru zona de vest a Moldovei istorice.

 



Cetatea Neamț este și monument istoric, dar și un important sit arheologic, care, în decursul ultimilor 80 de ani, a beneficiat și de cercetări mai ample sau mai reduse. Cu toate acestea, cetatea care străjuiește orașul Târgu Neamț încă mai are destule enigme.
Pentru că am avut șansa de a cunoaște în mod direct unele dintre realitățile arheologice ale acestui monument, în ultimii 15 ani am reușit, cu sprijinul unor colaboratori destoinici, să valorificăm o serie de aspecte de natură arheologică și istorică legate de această importantă cetate.
Cei interesați de această problematică, pot consulta o serie de articole atașate în secțiunea comentarii.


#archaeology #MiddleAges #science #history #NeamțFortress #Neamț #heritage #tourism #museum

 

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist

6. Tezaurul monetar de la Boița (jud. Sibiu) - La aproximativ 60 m la Nord-Vest de fortificația de la Boița, în ruinele unei construcții cu fundație de piatră și structură de lemn, a fost descoperit un tezaur monetar ce conținea circa 214 monede romane (denari și antoninieni).


Acestea sunt într-o stare bună de conservare, nefiind circulate intens, doar câteva fiind bătute cu ștanțe uzate. Acesta cuprinde cronologic împărații Commodus, Septemius Severus, Caracalla, Elagabal, Severus Alexander, Maximinus Thrax, Gordian III. Se pare că acesta a fost îngropat probabil în contextul invaziei carpice din 247 p. Chr. (Lupu, Stațiunea romană de la Boița, Acta Terrae Septemcastrensis, 1, 2002, p. 71-106).

 

Sursa informațiilor Valorificarea și Promovarea Limes-ului Roman Bistrița-Năsăud

7. Descoperire arheologică surprinzătoare în cimitirul din Aiud: Piatră funerară asemănătoare cu cea a unui pirat îngropat la Sulina

8. 𝗨𝗻𝗶𝘃𝗲𝗿𝘀𝘂𝗹 𝗱𝗲 𝘀𝘂𝗯 𝗨𝗻𝗶𝘃𝗲𝗿𝘀𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲: 𝗰𝗮𝗺𝗲𝗿𝗮 𝗰𝘂 𝘀𝗼𝗰𝗹𝘂 𝗿𝗼𝘀̦𝘂


 

În decursul cercetărilor arheologice din anul 2022 din curtea interioară a Palatului Universității din București, coordonate de Muzeul Muncipiului București, au fost descoperite două clădiri care figurează pe planul Borroczyn de la 1847.
La nivelul clădirii nr. 1 se remarcă camera nr. 1. În interiorul camerei, la -1,64 m față de cota 0, a fost surprinsă o amenajare din cărămizi dispuse orizontal, reprezentând podeaua camerei.
Podeaua, care se află într-o stare de conservare foarte bună, a fost realizată din cărămizi cu dimensiunile de 22×11×3,5 cm, care stăteau pe un pat din nisip amestecat cu mortar. În partea de SE a camerei a fost identificat un soclu tencuit, iar peste tencuială a fost aplicată o vopsea de culoare roșie. La nivelul podelei se pot observa refaceri cu cărămizi având dimensiunile de 24×12 cm; 23×11 cm și grosimi de 3,5-4 cm.
Camera nr. 1 din clădirea nr. 1 a fost propusă spre a fi pusă în valoare în viitorul proiect de amenajare a spațiului curții interioare a Universității.


Dr. Adelina-Elena Darie, conservator
Biroul Arheologie Preventivă și Sistematică, Secția Istorie
* Text preluat de pe pagina Muzeul Curtea Veche - #MMB

 

Sursa informațiilor Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu

9. Descoperiri arheologice de excepție pe traseul Drumului Expres Pitești-Craiova



În luna decembrie 2023, Muzeul Județean Argeș a încheiat cercetarea arheologică preventivă aferentă asistenței arheologice de specialitate pentru construcția tronsoanelor II-IV ale Drumului Expres Pitești-Craiova (DEx 12). Prin intermediul săpăturilor arheologice începute în 2020, au fost investigate 11 situri din județele Olt (Braneț, Slătioara, Milcovul din Deal, Negreni, Buicești și Cârstani) și Argeș (Pădureți, Podul Broșteni, Mârghia de Jos, Albota și Recea). Ultima etapă a acestui vast program de cercetare de teren (noiembrie-decembrie 2023), a fost alocată cercetării arheologice preventive a două monumente arheologice deosebit de importante din județul Argeș, pe traseul tronsonului IV al drumului expres: un sector din limesul roman transalutanus, situat pe teritoriul comunei Albota, și un mormânt tumular preistoric situat în comuna Căteasca, la sud de Recea, în zona inelului de racordare a drumului expres la Autostrada București-Pitești.
Limesul transalutan, cunoscut în popor drept „Troianul”, a funcționat în secolele II-III p.Chr. ca „frontieră” estică a Imperiului Roman, ce despărțea provincia Dacia de lumea barbară de la răsărit. Cercetarea noastră din situl de la Albota s-a soldat cu rezultate deosebit de fructuoase, punând în evidență pentru prima oară, într-o manieră clară și pe o lungime semnificativă, consistența și structura acestei linii defensive și de comunicare (val de pământ, șanț, palisadă). Lucrările, coordonate în teren de dr. Ion Dumitrescu, au beneficiat și de colaborarea colegilor de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” (dr. Florian Matei-Popescu) și de la Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni (dr. Alexandru Popa)
Tumulul preistoric cercetat acum face parte dintr-o necropolă mai întinsă, situată pe teritoriul satelor Recea și Cătanele, comuna Căteasca. Conținea un mormânt de înhumație cu inventar funerar metalic (inele de buclă din aur și argint). După rit, ritualul funerar și inventarul arheologic asociat, mormântul datează din zorii epocii bronzului (orizontul de înmormântări specific culturii Yamnaya, începutul mileniului al III-lea a.Chr.). Este cel mai vechi complex funerar de pe teritoriul județului Argeș care a beneficiat de o cercetare arheologică și o documentare adecvată. La cercetări au participat și dr. Alin Frînculeasa (Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova) și Andrei Heroiu (Vanderlay Arheo Hunedoara).
Rezultatele acestor cercetări urmează să fie publicate științific și expuse publicului larg în viitorul apropiat, după efectuarea tuturor analizelor și investigațiilor de laborator complexe și interdisciplinare (pedologice, antropologice, arheozoologice, metalografice, radiocarbon etc.) necesitate de astfel de descoperiri. Cercetările de teren vor continua și în 2024, cu etapa de supraveghere arheologică asigurată de Muzeul Județean Argeș pe traseul argeșean (tronsonul IV) al drumului expres aflat în construcție.
Din partea muzeului, programul de asistență arheologică pentru DEx 12 este coordonat de arheologul expert dr. Dragoș Măndescu, vicepreședinte al Comisiei Naționale de Arheologie și membru al Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor.

 

Sursa informațiilor Muzeul Județean Argeș.

10. Un sanctuar din epoca bronzului în Bazinul Ciucului?


 






Situl arheologic de la Păuleni–Dâmbul Cetății, cunoscut ca Várdomb de către localnici, este unul dintre cele mai bine săpate și documentate din Transilvania.
Promontoriul a fost folosit în diferite scopuri pe o perioadă lungă de timp, cu întreruperi, începând din eneolitic până la finalul epocii bronzului mijlociu, acoperind aproximativ perioada cuprinsă între 4700-1600 î. Chr.
Cele mai importante vestigii aparțin sfârșitului epocii bronzului timpuriu, datate în jurul anilor 2200-2000 î. Chr. În această perioadă platoul a fost fortificat cu un val de pământ și cu o palisadă, respectiv cu șanțuri de apărare.
În urma cercetărilor efectuate în anii 2001, respectiv în perioada 2021-2023, s-au identificat cele două intrări în incinta fortificată, pe laturile nord-estice, respectiv sud-vestice.
Porțile, precum și palisada, erau construite din lemne masiv. Alte construcții, ca locuințe, anexe, gropi de provizii nu au fost identificate pentru această perioadă, sugerând o folosire a platoului în alte scopuri decât cea de locuire. Acest fapt este susținut și de descoperirile din cele două porți. În ambele construcții cercetările au adus la lumină schelete umane, precum și vase adiacente depuse lângă defuncți.
Ce s-a întâmplat în acest loc ferit de privirea celor din lunca Oltului? Pot fi sacrificii umane făcute de cei care au părăsit aceste meleaguri? Sau a fost un loc sacru al unor comunități care locuiau în văile afluenților Oltului? Deocamdată e greu de dat un răspuns satisfăcător. Ceea ce știm este că și în perioada precedentă (c. 2400-2200 î. Chr) pe platou au existat înmormântări umane. Se pare că în a doua jumătate a mileniului 3 î. Chr. locul a fost folosit cu scopuri de sacrificiu și de ritualuri. Episodul final era depunerea în formă chircită a unor indivizi decedați (sacrificați?), formată atât din adulți cât și copii, la intrarea în incintă. La poarta nord-estică s-au descoperit un adult și doi copii, iar în cea sud-vestică doi adulți și doi copii. Ca un act final toată incinta a fost incendiată, rezultând carbonizarea parțială a scheletelor, dar și vitrificarea vaselor depuse.
După acest act ritualic incinta a fost părăsită pentru o scurtă perioadă de timp, urmând ca la începutul epocii bronzului mijlociu să fie refolosită, devenind o așezare fortificată și un centru al elitei locale.


Material realizat de József Puskás, arheolog MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni

 

Sursa informațiilor MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni.



Articole mai vechi:

1. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2016

2. Descoperiri arheologice din România - luna August 2016

3. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2016

4. Descoperiri arheologice din România - lunile Octombrie-Noiembrie 2016

5. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iulie 2017 - VIDEO

6. Descoperiri arheologice din România - lunile August - Octombrie 2017 - VIDEO

7. Descoperiri arheologice din România - lunile Octombrie - Decembrie 2017 - VIDEO

8. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iunie 2018 - VIDEO

9. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2018 - VIDEO

10. Descoperiri arheologice din România - luna August 2018 - VIDEO

11. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2018 - VIDEO

12. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Aprilie 2019 - VIDEO

13. Descoperiri arheologice din România - lunile Mai - August 2019 - VIDEO

14. Descoperiri arheologice din România - lunile August - Septembrie 2019 - VIDEO

15. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2019

16. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iulie 2020 - VIDEO

17. Descoperiri arheologice din România - lunile Iulie - August 2020 - VIDEO

18. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2020 - VIDEO - Partea I

19. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2020 - VIDEO - Partea II

20. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2020 - VIDEO - Partea III

21. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Aprilie 2021 - VIDEO

22. Descoperiri arheologice din România - lunile Aprilie - Iunie 2021 - VIDEO

23. Descoperiri arheologice din România - lunile Iunie - August 2021 - VIDEO

24. Descoperiri arheologice din România - luna August - Septembrie 2021 - VIDEO Partea I

25. Descoperiri arheologice din România - luna August - Septembrie 2021 - VIDEO Partea II

26. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Noiembrie 2021 - VIDEO Partea I

27. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Noiembrie 2021 - VIDEO Partea II

28. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2021- Martie 2022 - VIDEO

29. Descoperiri arheologice din România - luna Martie - Iulie 2022 - VIDEO Partea I

30. Descoperiri arheologice din România - luna Martie - Iulie 2022 - VIDEO Partea II

31. Descoperiri arheologice din România - luna Martie - Iulie 2022 - VIDEO Partea III

32. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2022 - VIDEO

33. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie - Septembrie 2022 - VIDEO Partea I

34. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie - Septembrie 2022 - VIDEO Partea II

35. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie - Septembrie 2022 - VIDEO Partea III

36. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Octombrie 2022 - VIDEO Partea I

37. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Octombrie 2022 - VIDEO Partea II

38. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Octombrie 2022 - VIDEO Partea III

39. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea I

40. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea II

41. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea III

42. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea IV

43. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie - Decembrie 2022 - VIDEO - Partea I

44. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie - Decembrie 2022 - VIDEO - Partea II

45. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie - Decembrie 2022 - VIDEO - Partea III

46. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2023 - VIDEO

47. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2023 - VIDEO Partea I

48. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2023 - Partea II

49. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2023 - VIDEO Partea III

50. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea I

51. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea II

52. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea III

53. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea IV

54. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2023 - VIDEO - Partea I

55. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2023 - VIDEO - Partea II

56. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2023 - VIDEO - Partea III

57. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea I

58. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea II

59. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea III

60. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea IV

61. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2023 - VIDEO - Partea I

62. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2023 - VIDEO - Partea II

63. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2023 - VIDEO - Partea III

64. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea I

65. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea II

66. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea III

67. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea IV

68. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea I

69. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea II

70. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea III

71. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea IV

72. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea V

73. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea VI

74. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea VII

75. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea I

76. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea II

77. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea III

78. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea IV

79. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea V

80. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea VI

81. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea I

82. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea II

83. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea III

84. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea IV

85. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2023 - VIDEO - Partea I

86. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2023 - VIDEO - Partea II

87. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2023 - VIDEO - Partea III

88. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2023 - VIDEO - Partea I

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu