Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2023 - VIDEO

1. Potențialul turistic al județului Neamț include mai multe componente: natură, istorie și edificii religioase emblematice.

Patrimoniul istoric este una din bogățiile acestui ținut și care trebuie să constituie o axă prioritară în domeniul turismului.
Vestigiile arheologice, păstrate și expuse în cadrul Complexul Muzeal Național Neamț, se bucură de un interes special, mai ales artefactele culturii Cucuteni, care sunt recunoscute prin spectaculozitatea lor și înalta valoare artistică.

Muzeele din Neamț dețin cel mai consistent patrimoniu al culturii Cucuteni din România, de aceea vă așteptăm să le vizitați.

Vizitează Neamţ

#archaeology #prehistory #Cucuteni #art #heritage #worldheritage
#turism #Neamț #Romania

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

2. Site arheologic lângă centrul Stomatologic - str. Basarabiei.

Sursa informațiilor Cosmin Szekely.

3. Astăzi dorim să vă prezentăm activitatea Direcției Patrimoniu Digital, a cărei misiune este de a dezvolta și aplica tehnologiile informatice și de comunicare în domeniul patrimoniului cultural din România, în scopul cunoașterii, protejării și promovării acestuia.

Direcția Patrimoniu Digital - cIMeC

Accesibilizarea datelor din domeniul cultural atât pentru experți, cât și pentru publicul larg, este unul dintre obiectivele sale principale.
Printre proiectele desfășurate anul acesta, se numără:
𝐑𝐞𝐩𝐞𝐫𝐭𝐨𝐫𝐢𝐮𝐥 𝐀𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥, baza de date a siturilor arheologice cunoscute aflate pe teritoriul țării, care în acest an a fost actualizat cu cca 1.800 înregistrări noi și cca 1.500 de înregistrări corectate. Toate siturile arheologice sunt accesibile online prin aplicațiile ran.cimec.ro și map.cimec.ro: 25.034.
𝐈𝐧𝐯𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫𝐮𝐥 𝐛𝐮𝐧𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐜𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥𝐞 𝐦𝐨𝐛𝐢𝐥𝐞 𝐜𝐥𝐚𝐬𝐚𝐭𝐞 𝐢̂𝐧 𝐩𝐚𝐭𝐫𝐢𝐦𝐨𝐧𝐢𝐮𝐥 𝐜𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥 𝐧𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 ce presupune actualizarea conținutului bazei de date a bunurilor mobile clasate, anul acesta îmbogățindu-se cu 32.100 de înregistrări noi și realizarea de corecții în peste 50.000 de înregistrări. De asemenea, au fost preluate de la Ministerul Culturii 232 dosare de clasare a 5.363 de bunuri, care sunt în curs de procesare, digitizare, arhivare și încărcare online prin baza de date clasate.cimec.ro
𝐏𝐫𝐨𝐠𝐫𝐚𝐦𝐮𝐥 𝐃𝐨𝐜𝐩𝐚𝐭 - 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐞𝐯𝐢𝐝𝐞𝐧𝐭̦𝐚 𝐩𝐚𝐭𝐫𝐢𝐦𝐨𝐧𝐢𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐜𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥 𝐦𝐨𝐛𝐢𝐥 - Direcția are în vedere dezvoltarea permanentă a programului cu adăugarea de noi funcționalități și câmpuri în baza de date pentru a facilita regăsirea, unificarea și exportul datelor precum și catalogarea detaliată. Anul acesta programul a fost îmbogățit cu un nou domeniu - audiovizual - pentru evidența și clasarea înregistrărilor audio și video.
𝐆𝐡𝐢𝐝𝐮𝐥 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐬̦𝐢 𝐂𝐨𝐥𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐨𝐫 unde au fost înregistrate cca 8 muzee noi, a fost actualizată baza de date cu conținut nou pentru 100 de muzee, iar 1.097 de muzee sunt accesibile online prin aplicația ghidulmuzeeelor.ro
𝐁𝐢𝐛𝐥𝐢𝐨𝐭𝐞𝐜𝐚 𝐝𝐢𝐠𝐢𝐭𝐚𝐥𝐚̆ – 𝐏𝐫𝐨𝐄𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐚𝐧𝐚 - 𝐁𝐢𝐛𝐥𝐢𝐨𝐭𝐞𝐜𝐚-𝐃𝐢𝐠𝐢𝐭𝐚𝐥𝐚̆ 𝐚 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐚𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐜𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥𝐞
Baza de date oferă acces online la 3.319 publicații din care 136.755 de articole din periodice științifice și culturale. Până în acest moment în cursul anului 2023 au catalogate peste 1000 de volume(periodice și cărți), însemnând un număr de peste 1 milion de pagini scanate și au fost fost încheiate și actualizate 7 parteneriate pentru digitizarea unor noi colecții.
𝐂𝐫𝐨𝐧𝐢𝐜𝐚 𝐂𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚̆𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐀𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜𝐞
A fost realizat un sistem nou pentru înregistrarea și managementul rapoartelor de cercetare arheologică care va îmbunătăți substanțial înregistrarea, diseminarea și regăsirea on-line.
𝐂𝐚̆𝐫𝐭̦𝐢 𝐩𝐨𝐬̦𝐭𝐚𝐥𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐜𝐨𝐥𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐀𝐧𝐝𝐫𝐞𝐢 𝐒̦𝐭𝐨𝐦𝐟𝐟
A fost implementat proiectul Salutări din RSR. Imagini din trecutul nostru comunist, proiect co-finanțat de AFCN, ce a permis catalogarea analitică prin documentare istorică a peste 4.000 de cărți poștale cu subiecte diverse: peisaje naturale, monumente istorice, stațiuni turistice și balneoclimaterice, centre urbane, cabane și hoteluri ori monumente de for public.
𝐏𝐫𝐨𝐠𝐫𝐚𝐦𝐮𝐥 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐋𝐢𝐦𝐞𝐬
A fost îndeplinită condiția UNESCO de a asigura o primă protecție a celor 300 de siturilor arheologice de pe limesul dacic, propuse spre înscriere în Lista Patrimoniului Mondial, prin înregistrare în baza de date RAN. Toate informațiile au fost verificate și corectate în relație directă cu membrii Comisii Naționale Limes și se regăsesc online în ran.cimec.ro
Am început campania de actualizare a conținutului din baza de date RAN privitoare la siturile arheologice de pe limesul dunărean, ce vor fi propuse spre înscriere.
𝐌𝐨𝐧𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐥𝐚 𝐫𝐚̆𝐬𝐜𝐫𝐮𝐜𝐞 - 𝐞𝐯𝐢𝐝𝐞𝐧𝐭̦𝐚 𝐜𝐫𝐮𝐜𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐞 𝐩𝐢𝐚𝐭𝐫𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐩𝐨𝐦𝐞𝐧𝐢𝐫𝐞
A fost organizată o campanie de cartare și documentare fotografică a crucilor de piatră de pomenire din județul Buzău. Pe parcursul a 14 cercetări de teren au fost cartate 97 de cruci în patru comune, datate în perioada sec. XVII-prima jumătate a sec. XX. Multe dintre ele sunt monumente istorice, iar multe altele ar trebui să fie clasate după criteriul vechimii și calității arhitectonice și istorice. A fost realizat un nou site web pentru diseminarea crucilor de piatră cartate în județele Prahova și Buzău, care asigură o mai bună gestiune a conținutului. Adresa la care poate fi accesat este monumentelarascruce.ro
𝐃𝐢𝐠𝐢𝐭𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞𝐚 𝟑𝐃 𝐚 𝐦𝐨𝐧𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐬𝐢 𝐬𝐢𝐭𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐚𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚
S-a pus în practică prima campanie de digitizare 3D în cadrul parteneriatului cu Global Digital Heritage. Au fost digitizate peste 150 de obiecte din colecțiile Complexului Muzeal Curtea Domnească de la Târgoviște, ale Muzeului Tropaeum Traiani din Adamclisi și ale Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța, dar și monumente reprezentative precum Turnul Chindiei, Palatul Voievodal și Biserica Domnească din Târgoviște, orașul roman Tropaeum Traiani, Monumentul Triumfal Tropaeum Traiani și metopele sale originale.
Pentru mai multe detalii, accesați website-ul oficial al Direcției Patrimoniu Digital https://cimec.ro

Sursa informațiilor Institutul Național al Patrimoniului.

4. Valoarea educativă a arheologiei nu poate fi contestată.

Nu vom putea face cunoscut și apreciat patrimoniul arheologic/istoric dacă nu îl punem în contact direct cu publicul, și mai ales cu cel tânăr.
Copiii au nevoie să interacționeze cu tot ce înseamnă patrimoniul istoric și cel natural, pentru că au nevoie de repere utile și sănătoase.
Pe șantierul pe care-l coordonez, la Topolița, în județul Neamț, un preot dintr-o localitate vecină a adus 40 de copii să vadă cum arată o săpătură arheologică.
Colegul meu Ionuț i-a primit, le-a vorbit și i-a surprins în imaginea de mai jos.

#archaeology #prehistory #education #history #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

5. Ceramică lucrată la roata olarului şi cu mâna de la Ernei

Ceramică lucrată la roata olarului şi cu mâna de la Ernei // Korongolt és kézzel formált kerámia Nagyernyéből [Vernisaj | Megnyitó] GEPIDAE
AMR zile | MÉG nap

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean Mureş / Maros Megyei Múzeum.

6. Acum 6000 de ani oamenii realizau din lut adevărate lucrări de artă, modelând statuete umane sau animale, în strânsă legătură cu credințele lor religioase.

Pentru că anul acesta se împlinește un deceniu de la trecere la veșnicie a regretatului dr. Dan Monah, poate cel mai bun cunoscător al religiei culturii Cucuteni, am publicat, împreună cu colegul Aparaschivei Constantin, un articol care valorifică o serie de materiale descoperite într-o săpătură coordonată și de dr. Dan Monah.
Mica noastră contribuție a apărut în cel mai recent număr al revistei Cercetări Arheologice, dedicat memoriei unui alt mare preistorician - Radian Andreescu.

Articolul nostru poate fi consultat aici: https://www.academia.edu/109190163

#archaeology #prehistory #Cucuteni #Neamț #research #science

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

7. În mai 2019 cercetam latura de sud, exterioară, a Porții Dealu (Vânătorilor), construcție de tip turn a Cetății Târgoviștei, edificată în vremea domniei lui Matei Basarab (c. 1645).

planul cercetărilor arheologice campania anului 2000

2019

sf. sec. al XIX-lea

2019

desen de Carol Isler, 1861

noiembrie 2023

2023

Cu acest prilej, am descoperit două niveluri (amenajări de tip caldarâm) databile în sec. XVII și XVIII, ce au ridicat problema existenței acestora și în interiorul turnului poartă, incomplet cercetat. Cercetarea arheologică precedentă, din anii 2000, fundamentală sub aspectele istorice și morfologice ale construcției de apărare, a lăsat, totuși, în urmă, câteva aspecte nelămurite:
"datorită condițiilor de desfășurare și a intervențiilor anterioare, a timpului limitat, cercetarea nu a fost completă, existând încă dubii asupra cotei de săpare a încăperii subterane (camera capcană n.n.), a modului de închidere și a formei propriu-zise, a continuării spre sud cu alte construcții (cum sugerează un capăt de zid observat la exterior, în colțul de est) [Petru Diaconescu, Arheologia habitatului urban târgoviștean, Târgoviște, 2009, ed. Cetatea de Scaun, p. 83]".
Iată că în acest an de grație 2023, lăudabilul proiect municipal de restaurare a fortificației lasă loc și cercetărilor arheologice, elemente de zidărie fiind foarte clar vizibile în urma decopertării straturilor de pământ moderne și contemporane. Le urăm succes colegilor noștri, arheologi medieviști, care vor onora și de această dată istoria fostei capitale medievale a Țării Românești.
Florin Gabriel Petrică, Fortificațiile medievale ale orașului Târgoviște: “Șanțul și valul” cetății lui Matei Basarab. Cercetări istorice și arheologice, în vol. “Relații interetnice în Transilvania. ”, ed. I. M.Țiplic, M. C.Țiplic, Sibiu, 2019, p. 167-190.

http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=6522...
http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1138...

Sursa informațiilor Arheologie medievală în Târgoviște.

8. Rețetar: mănăstirea Bistrița, Ordinul Teuton, Popăuți, Ludovic I de Anjou. Se amestecă bine și iese „ceva” în care Ștefan cel Mare nu are nici un rol

Băbește: cahlele aparțin unui „stil comun” (scut răsturnat, coif cu viziera „în cioc”, cu „plete” și alt decor/pănaș prelungit în sus), creat în a doua jumătate a sec. XIV, pe vremea când Ludovic de Anjou era rege în Ungaria și Polonia. Primul fragment a fost, probabil, un „model”, după care s-au realizat cahlele cu heraldică schimbată, mai mult ori mai puțin socotite ca preparând heraldica Moldovei. Motivul folosit pe fragmentul de la Bistrița împrumută heraldica de bază a teutonilor. Toate cahlele de epocă NU sunt rigori heraldice pe care specialiștii de astăzi ai domeniului le-ar aștepta ca „etape” în vreo construcție fermă. Sunt lucrături de meșteri cioplitori, nu emanații de heralzi profesioniști.

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

85. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2023 - VIDEO - Partea I

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

LINK EXCHANGE

duminică, 10 decembrie 2023

Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2023 - VIDEO - Partea II

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu