Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO

1. La Cetatea Ineului se lucrează la subzidirea peretelui sudic, iar apoi se va trece la construcția camerei tehnice. Se lucrează și la turnul de sud - vest, la renovare exterioară!

Sursa informațiilor Pineuar Călin Ilie Abrudan.

2. O necropolă de mari dimensiuni, cu aproximativ 100 de morminte, descoperită într-un areal de 9.000 de metri pătraţi

3. Descoperire arheologică de proporții la Săhăteni: necropolă cu circa 100 de morminte

4. O nouă și spectaculoasă structură defensivă a fost identificată astăzi în zona de nord-est a județului Neamț.

Împreună cu colegul meu Cristi am identificat un sistem de apărare complex, constituit dintr-un șanț și un val, cu o lungime de aproximativ 800 m și care închide o terasă medie. Șanțul are o lățime de aprox. 20 m, iar valul aproximativ la fel, înălțimea acestuia din urmă fiind de maxim 1 m la ora actuală.
În incinta delimitată de șanț am descoperit materiale ceramice și piese litice specifice Bronzului Mijlociu.
În zona respectivă mai există câteva fortificații și urmează să stabilim dacă putem vorbi despre un adevărat sistem de apărare al unei microzone.

#archaeology #prehistory #fortification #BronzeAge #spectacular #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

5. 2019 - în proiectul expozițional de la Muzeul Chihlimbarului Colți am inclus expunerea colecției de paleofaună din patrimoniul muzeului;

2020 - în august, la redeschiderea muzeului în noua formă de prezentare, mai multe fragmente osteologice provenind de la varia exemplare de mamuți au fost prezentate pentru prima dată publicului larg; pentru că nu avem specialiști în acest domeniu am apelat la colegii de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” și de la Universitatea din București care, pe prietenie, ne-au făcut determinările, au stabilit speciile și ne-au oferit informațiile necesare expunerii și valorificării muzeale;
2022 - la ediția din acest an a Nopții Muzeelor Europene unul dintre vizitatori ne-a donat un omoplat de mari dimensiuni;
2023 - vara acestui an, același vizitator s-a prezentat la muzeu și ne-a donat un fragment de măsea provenind de la un ierbivor de mari dimensiuni. După discuțiile preliminare cu acesta am stabilit că piesele provin din aceeași zonă, de pe albia râului Buzău; a doua zi am verificat registrele și surpriză...toate piesele din patrimoniul muzeului provin din același areal. Imediat am contactat, din nou, colegii de la Universitatea din București și de la Institut care și de această dată ne-au ajutat.
2023 - 21 octombrie, după mai multe discuții și echilibrări de program, la fața locului a sosit dl Ștefan Vasile (Universitatea din București) https://www.facebook.com/profile.php?id=100062968673971 împreună cu dl Bogdan Torcărescu (asistent cercetare în cadrul Institutului Geologic al României). Acum așteptăm rezultatele analizelor probelor prelevate, așa că work in progress...

Sursa informațiilor Costache Daniel.

6. Descoperiri arheologice în Cisnădie: Cum trăiau acum mii de ani înaintașii cisnădienilor din zilele noastre

7. 𝐅𝐢𝐠𝐮𝐫𝐢𝐧𝐚̆ 𝐳𝐨𝐨𝐦𝐨𝐫𝐟𝐚̆ (𝐜𝐚𝐥) 𝐝𝐢𝐧 𝐥𝐮𝐭

𝐅𝐢𝐠𝐮𝐫𝐢𝐧𝐚̆ 𝐳𝐨𝐨𝐦𝐨𝐫𝐟𝐚̆ (𝐜𝐚𝐥) 𝐝𝐢𝐧 𝐥𝐮𝐭 descoperită în așezarea de la #Marca Sfărăuaș I (așezare datată în perioada anilor 662-776 d. Chr.).
Pentru Depresiunea Silvaniei acest artefact reprezintă o descoperire singulară (deocamdată!), însă, pe teritoriul României, astfel de figurine zoomorfe sunt prezente în număr mare mai ales în siturile medievale timpurii din zona Moldovei.
În ceea ce privește funcționalitatea acestora, fără excepție, ele au fost puse în legătură cu anumite practici magice păgâne, fără ca niciuna să fi fost acceptată ca o posibilă jucărie! În mediul cultural slav se cunosc miniaturi de cai confecționate din lemn și chiar bronz, cum sunt exemplarele descoperite în Polonia, artefacte interpretate ca jucării, dar și ca obiecte utilizate în anumite practici magice păgâne, precreștine. De asemenea, în perioada medievală clasică și târzie au fost produse jucării din lut ars (uneori glazurate) având formă de căluț (uneori chiar și cu călăreț), cum sunt exemplarele descoperite pe teritoriul Ungariei, artefacte databile în sec. XIII/XIV-XV/XVI - dr. 𝐃𝐚𝐧 𝐁𝐚̆𝐜𝐮𝐞𝐭̦-𝐂𝐫𝐢𝐬̦𝐚𝐧, cercetător științific

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău.

8. Povestea tezaurului antic din Banat, găsit în timpul unor lucrări agricole, aflat acum la Muzeului Național de Istorie

9. Reprezentarea zeului Thanatos. Probabil cea mai frumoasă descoperire din punct de vedere artistic făcută anul acesta.

Representation of the god Thanatos. Probably the most beautiful discovery made this year.
Zona rurală a Tomisului mereu surprinzătoare! Epocă romană secolele II-III p.Chr.
The rural outskirts of Tomis always surprising! Roman age 2nd-3rd century AD.

Sursa informațiilor Archaeologia Tomitana.

10. 𝑭𝒊𝒊 𝒂𝒓𝒉𝒆𝒐𝒍𝒐𝒈 𝒊̂𝒏 𝒗𝒂𝒄𝒂𝒏𝒕̦𝒂̆!

Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud în colaborare cu Petrus Italus Trust – Alianța pentru patrimoniul bistrițean și Ambulanța pentru Monumente Bistrița-Năsăud oferă în perioada 30.10-03.11.2023 o oportunitate interesantă pentru cei pasionați de arheologie să se implice într-un proiect arheologic fascinant desfășurat la Biserica Evanghelică de la Vermeș, în care participanții au ocazia de a învăța mai multe despre trecutul istoric și cultural al regiunii.
În cadrul acțiunii se va lucra direct cu arheologii profesioniști, pentru a înțelege mai bine procesul de cercetare arheologică și metodele folosite în acest domeniu și pentru a experimenta o adevărată călătorie în timp, explorând istoria locală și patrimoniul cultural al județului Bistrița-Năsăud. Este o ocazie deosebită de a vă implica într-un proiect cultural și științific valoros și de a vă bucura de o săptămână captivantă în lumea arheologiei.
Înscrierile se desfășoară în perioada 𝟐𝟒-𝟐𝟕.𝟏𝟎.𝟐𝟎𝟐𝟑, la numărul de telefon 0742 762 831.
Coordonator proiect - Angelica Moldovan
Manager,
Alexandru Gavrilaș

Sursa informațiilor Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud.

11. Astăzi am avut surpriza să între pe ușa primăriei un cetățean care a descoperit în comuna Șoimuș un tezaur , 407 monede de argint din perioada Geto-Dacică.

A fost pentru prima data când am întâmpinat astfel de situație, monedele sunt superbe , nu este una la fel cu cealaltă și au fost foarte bine păstrate.
Procedura spune ca se inventariază de primar și se predau către Direcția de Cultura a Județului Hunedoara.
Am predat împreună cu căutătorul autorizat cele 407 monede , acestea urmând sa intre în patrimoniul statului roman .
Cel care le-a descoperit v-a fi despăgubit de statul român cu 30 % din valoarea lor.
S-ar putea în zona unde s-au descoperit sa fie și o cetate dacica sau romană. Urmează sa se facă cercetări de către specialiștii de la Ministerul Culturii.

Sursa informațiilor Mihai Gabriel Irimie.

12. DESCOPERIRE ISTORICĂ: 407 MONEDE DE ARGINT AU FOST DESCOPERITE LA ȘOIMUȘ

13. Cetatea Dinogetia, com. Jijila, jud. Tulcea

Cetatea Dinogetia, com. Jijila, jud. Tulcea, este situată la 4 km în amonte de satul Garvăn, pe o fostă insulă numită de localnici „Bisericuţa”. Cercetările arheologice au dus la dezvelirea unei mari părţi din cetate şi la schiţarea evoluţiei acesteia. Astfel, fortificaţia romană - sediu al unor unităţi militare - a fost ridicată în zona unei aşezări daco-getice, de la care a preluat numele, Dinogetia. În perioada Dominatului cetatea este refăcută, incinta trapezoidală - cu 14 turnuri, o poartă principală şi două secundare - închizând o suprafaţă de 1,2 ha. O serie de edificii din sec. IV-VI: principia, praetoriul (numit şi domus), bazilica paleocreştină, locuinţe şi prăvălii se înşiruie de-a lungul străzii principale. În exterior, la sud de poarta principală, se află băile romane (thermae). Cetatea este distrusă şi abandonată la sfârşitul sec. VI ca urmare a atacurilor avaro-slave. În vremea lui Ioannes Tzimiskes (după anul 971) cetatea îşi reia funcţia defensivă pentru încă două secole: este reparată incinta, se ridică unele construcţii şi locuinţe, între care cea mai importantă este bisericuţa din mijlocul cetăţii, care a funcţionat în secolele XI-XII.

#Garvan #Jijila #Dinogetia
Foto: ICEM TULCEA

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie și Arheologie Tulcea.

14. Ce mare mulțumire profesională poți să ai atunci când, cercetând, poți spune că aduci completări esențiale în știința arheologică!

Săpăturile arheologice pe care le-am făcut în ultimii ani, mai ales în cadrul unor fortificații din zona de nord-est a județului Neamț, au permis atribuirea acestor așezări preistorice, prevăzute cu structuri defensive, perioadei timpurii a epocii bronzului.
Pentru acest segment cronologic, cu încă destul de multe necunoscute pentru zona de la est de Carpați, până acum un deceniu nu existau date certe legate de sisteme de fortificare confirmate și prin datări absolute.
O serie de datări radiocarbon, realizate la Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, ne-au permis să avem niște repere cronologice foarte bune, care ne arată că perioada timpurie a epocii bronzului în zona subcarpatică a Moldovei a avut o durată de aproape 1200 de ani.
Unele date pot fi consultate și aici: https://www.academia.edu/99257780

#archaeology #prehistory #14C #radiocarbon #fortifications #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

15. În urmă cu câteva zile a fost realizat un diagnostic arheologic într-o fortificație din zona de nord-est a județului Neamț, cunoscută încă de anul trecut. Este un sit arheologic complex, caracterizat printr-un sistem defensiv amplu, constituit din patru șanțuri.

Specialiștii instituției noastre au prelevat o serie de probe pentru analize interdisciplinare.
Complexitatea sistemului de apărare necesită o reluare și extindere a săpăturilor arheologice.

#cmnn #muzeelecmnn #arheologie #neamt

Sursa informațiilor Complexul Muzeal Național Neamț.

16. Destinul unei așezări antice. Cercetări arheologice preventive la periferia orașului Constanța

Sursa: Youtube Utilizator: Muzeul Vasile Parvan

17. Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud: Fii arheolog în vacanță!

82. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea II

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

LINK EXCHANGE

duminică, 5 noiembrie 2023

Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea III

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu