Mărțișor

 

Exponatul săptămânii - Mărțișor

Sărbătoarea mărțișorului este una din cele mai frumoase datini păstrate la români.
Tradiția mărțișorului, deși foarte veche, este atestată documentar abia la începutul secolului al XIX-lea. Boierul cărturar Iordache Golescu din Țara Românească consemnează în dicționarul-lexicon Condica limbii rumânești: ”Mărțișorul este denumirea lunii martie, dar și un fir răsucit alb și roșu ce-l leagă la gâtul, la mâinile copiilor în luna lui martie spre pază, spre depărtare de orice boală, de deochi și farmece”.
În timp, șnurului din lână sau bumbac alb și roșu i-a fost asociată o monedă de aur sau argint, o cruciuliță sau un mic obiect artizanal cu funcție magică de protejare și asigurare a prosperității.
În cultura populară se credea că purtătorii mărțișorului vor fi sănătoși și frumoși, plăcuți și drăgăstoși, bogați și norocoși, feriți de boli, de deochi și farmece.
În colecția Muzeului de Artă Populară Constanța se află monede care făceau parte din salbele scumpe de bani sau din diferite podoabe tradiționale, monede purtate drept mărțișor de tinerele fete.
Mărțișorul prezentat astăzi este o monedă din argint emisă la 1729, care face parte din colecția de podoabe ale aromânilor.
Credințele și practicile legate de mărțișor au funcție augurală și apotropaică, de aceea la scoatere, firul răsucit alb-roșu se păstra la icoană pentru protecție, se lăsa la o răspântie de drum sau pe gard până veneau berzele, se lega de ramurile unui trandafir sau pom fructifer, pentru ca frumusețea și rodnicia naturii să se transfere celor care au purtat mărțișor în luna lui Martie.

 

Sursa informațiilor Muzeul de Artă Populară Constanța.