Vasul afumătoare descoperit în groapa 3/1980 în sanctuarul –locul de cult- de la Oarţa de Sus, punctul Ghiile Botii

 

Vas afumătoare descoperit în groapa 3/1980 în sanctuarul –locul de cult- de la Oarţa de Sus, punctul Ghiile Botii, jud. Maramures În cursul cercetărilor arheologice desfăşurate între anii 1980-1985, 1990 -responsabil de şantier Carol Kacsó- au fost identificate urmele unui sanctuar aparţinând culturii Wietenberg, poziţionat în cel mai înalt punct al dealulului, la altitudinea de 310 m. Au fost dezvelite urmele unui şanţ circular, precum şi un număr mare de gropi de diferite dimensiuni, săpate în şanţ, în spaţiul închis de şanţ, precum şi în exteriorul acestuia. În şanţul central şi în gropile din apropierea au fost descoperite numeroase vestigii arheologice: vase întregi şi fragmentare, piese de bronz şi aur, forme de turnat bronzuri, obiecte de lut, piatră şi os-corn, oase umane şi animale.

Vas afumătoare cu forma semicilindrică, uşor conică, cu partea inferioară plată iar cea superioară semicirculară pe care se află dispusă o toartă mică în bandă lată, supraînălţată; partea frontală este deschisă, iar cea dorsală închisă, ambele înălţate (asemănătoare unor gulere) faţă de corpul vasului. Deasupra vasului, în partea semicirculară se află un alt vas de mici dimensiuni - o ceaşcă cu buza lobată - a cărui toartă în bandă lată porneşte din marginea ceştii şi se leagă de corpul semicircular al vasului. Partea inferioară a ceştii este perforată în partea inferioară, astfel că aceasta comunică cu interiorul vasului semicircular. Ceaşca este decorată pe corp cu mici caneluri oblice, iar pe buză cu încizii în reţea. Vasul semicircular are partea frontală deschisă, înălţată faţă de corpul vasului. Corpul, semicircular, are opt fante alungite, subţiri dispuse simetric căte patru două pe fiecare parte; acestea pornesc de la bază şi continuă până în partea superioară. Partea dorsală, înălţată faţă de corpul vasului, este închisă şi are o singură deschidere de formă aproximativ ovală aşezată orizontal. Vasul este decorat prin incizie cu motive spiralice - spirale înlănţuite, registre înguste umplute cu linii oblice sau în formă de brăduţ. Vasul a fost restaurat, lipsesc părţi din bază, şi din deschiderea frontală. Angoba are culoarea crem-cărămizie cu urme slabe de ardere secundară negre-cenuşii.
Foarte probabil vasul a fost folosit în cadrul unor ceremonii ritualice pentru producerea de fum prin arderea unor esenţe, răşini sau seminţe etc. Acestea puteau fi introduse pe jarul din interiorul corpului atât prin fante cât şi prin ceaşca situată deasupra torţii.
Datarea: Prima jumătate a mileniului II î.Chr.; Epoca milocie a bronzului, cultura Wietenberg, faza a II-a.
Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş, Baia Mare (MJIAMM); nr. Inv. 30828.
Bibliografie: Nikolaus Boroffka, , Die Wietenberg-Kultur. Ein Beitrag zur Erforschung der Bronzezeit in Südosteuropa, Ed.dr.Rudolf Habelt GmbH, Bonn, 1994, p.169.
Carol Kacsó, Eine Sonderform der Wietenberg –Keramik: die geschlitzte Tonröhre; În: H. Ciugudean, Fl. Gogâltan (eds.) The Early and Middle Bronze Age in the Carpathian Basin, Ed. Altip, Alba Iulia, 1998, p. 257, Abb.5.
Dan Pop, muzeograf
Zamfir Şomcutean, conservator
Gavril Moldovan, desenator

 

Sursa informațiilor Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș.