Prezentare de carte: Ana-Maria Gruia, The Gift of Vice. Pipes and the Habit of Smoking in Early Modern Transylvania, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2013, 123 p. (ISBN 979-606-543-373-1)

Ana-Maria Gruia, The Gift of Vice. Pipes and the Habit of Smoking in Early Modern Transylvania, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2013, 123 p. (ISBN 979-606-543-373-1)

Autoarea acestei lucrări este istoric la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca. Preocupările sale pentru cercetarea pipelor au debutat în anul 2011, odată cu prezentarea într-o conferinţă a comunicării On stove tiles, pipes, and smoking.

Lucrarea debutează cu Acknowledgements (p. 3), în care autoarea mulţumeşte celor care au contribuit la apariţia cărţii de faţă.

Urmează o Introducere (Introduction, p. 7-13) în care ne este precizată cronologia cărţii, adică de la începutul secolului al XVII-lea până la debutul veacului al XVIII-lea. Opera se concentrează pe istoria şi introducerea fumatului în Principatul Transilvaniei. Tot aici sunt prezentate pe scurt metodologia folosită, scopul şi conţinutul.

Capitolul I, General traits o tabacco smoking in east-cenral Europe and the Ottoman Empire, p. 15-30, se axează pe trăsăturile generale ale fumatului în Principatul Transilvaniei, comparând obiceiul şi găsind similitudini cu spaţiul Europei Centrale şi Est-Centrale (Elveţia, Bavaria, Boemia, Slovacia, Croaţia, Moldova şi Ţara Românească), precum şi cu Imperiul Otoman. Astfel, prin comparaţii culturale putem vedea cum a ajuns şi s-a dezvoltat fumatul în Transilvania.

În cel de al II-lea capitol, Writen sources on the early history of smoking in Transylvania (p. 31-40), ne sunt prezentate legile care fac referire la fumatul tabacului, precum şi detalii referitoare la comercializarea acestuia. Sunt folosite surse scrise, precum legile aprobate în Diete, registrele vamale, scrisori şi scrieri despre acest obicei.

Următorul capitol, Pipes and smoking paraphenalia (p. 41-48), vorbeşte despre pipe şi accesorii de fumat, analizându-le tipologic, datându-le şi prezentându-le contextele de descoperire. Aici sunt analizate pipe descoperite în următoarele localităţi: Vinţu de Jos, Şimleul Silvaniei, Cluj-Napoca, Oradea, Alba Iulia, Sibiu, Reghin, Târgu Mureş, Geoagiu-Băi, Dej şi Cristuru Secuiesc.

Capitolul a IV-lea (Depictions of smokers, p. 49-61), prezintă câteva reprezentări timpurii ale unor fumători şi analizează cum au fost ele percepute în acele timpuri. Astfel, sunt analizate cahle şi icoane în care sunt reprezentaţi fumători.

Al V-lea capitol, The habit (p. 63-76), se referă la diverse surse şi identifică cine şi unde în Transilvania secolului al XVII-lea fuma, şi care au fost reacţiile la acest viciu. Una dintre persoanele amintite în lucrarea de faţă este principele Transilvaniei, Mihail Apafi I. Majoritatea informaţiilor avute la dispoziţie se referă la principi şi nobili, dar acest capitol face referire şi la orăşeni, soldaţi, servitori, precum şi la ţărani. Această parte are şi două subcapitole: Smoking and religion (p. 68-71) şi The reception of smoking (p. 71-76); primul face referire la reacţia bisericii faţă de fumat, iar cel de al doilea despre cum a fost primit în societate fumatul, reacţia diferitelor clase sociale la acest nou viciu.

Ultimul capitol (The gift o vice, p. 77-81) se focusează pe funcţiile sociale ale fumatului, precum şi pe rolul simbolic, încercând să explice de ce acest obicei a devenit popular. Se analizează contextul social şi cultural al pipelor şi tabacului în Ardealul secolului al XVII-lea.

Urmează concluziile (Conclusion, p. 83-87), unde sunt reunite principalele rezultate ale cercetării, încercând să se arate importanţa studierii subiectului şi perspective pentru viitor. Apoi cartea continuă cu o bogată bibliografie (Bibliography, p. 89-105) şi o listă a numelor de localităţi (Places names in Transylvania, p. 107).

În final avem o listă a ilustraţiilor (List of illustrations, p. 108-109) precum şi multe planşe care completează discuţiile din această carte (p. 111-123).

Lucrarea încearcă să deschidă noi căi de cercetare ale acestui viciu, fumatul, care a ajuns în Transilvania veacului al XVII-lea, s-a instalat, continuând şi astăzi. Cartea de faţă poate fi un bun îndrumător pentru cei care vor să cerceteze istoria tutunului în spaţiul românesc. Faptul că aceasta este editată în limba engleză constituie un important avantaj.

Gligor Adrian BORZA

Prezentare de carte apărută pentru prima dată în Caietele C.I.V.A., 3, (2014) 2016, p. 190-192.