Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO

1. 𝗣𝗼𝗽𝗲𝘀̦𝘁𝗶-𝗔𝗿𝗴𝗲𝗱𝗮𝘃𝗮 – 𝗝𝘂𝗿𝗻𝗮𝗹 𝗱𝗲 𝘀𝗮̆𝗽𝗮̆𝘁𝘂𝗿𝗮̆ – 𝘇𝗶𝘂𝗮 𝟭𝟰

Situl arheologic Popești, identificat ipotetic cu cetatea antică Argedava, unde colegul nostru, Liviu Iancu, participă la cercetări pentru a studia influențele mediteraneene asupra civilizației getice, se remarcă drept unul cu cele mai bogate și variate importuri și imitații grecești, dacă nu chiar cele mai bogate, din întreaga lume tracică nord-dunăreană, în secolele II-I î.e.n.
Evident, cele mai frecvente descoperiri de acest fel sunt vasele din ceramică, precum cele făcute în campania arheologică din acest an, dar în trecut au fost identificate inclusiv mărturii ale importurilor de vase grecești din bronz, cu frumoase decoruri figurative, precum un cap de Poseidon. Pentru cercetători este o adevărată provocare a stabili rutele geografice și mecanismele prin care asemenea obiecte ajungeau în spațiul getic: comerț, schimb de daruri ori pradă de război.
O chestiune încă și mai interesantă este reprezentată de măsura în care la Popești au fost imitate obiectele de factură grecească. Se pune inclusiv problema producției locale a unor obiecte grecești de către meșteșugari greci, în urma unor recente descoperiri precum o toartă atipică de amforă ștampilată, identificată în 2019.
În definitiv, întrebarea esențială este în ce măsură contactele și influențele elenistice asupra civilizației getice au contribuit la înflorirea sa deosebită și la expansiunea politică și militară a geto-dacilor din secolele I î.e.n.-I e.n.
Participarea lui Liviu la cercetări se desfășoară în cadrul săpăturilor arheologice efectuate până la finalul lunii septembrie de Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" al Academiei Române din București, în zona B a sitului #Popești_Argedava.
Explicația fotografiilor 1 și 2:
* Sursa: Radu Vulpe, „Şantierul arheologic Popeşti (r. Drăgăneşti-Vlaşca, reg. Bucureşti)", Materiale şi cercetări arheologice, N°8, 1962, p. 459, fig. 3.
* Sursa: Nona Palincaș, Alexandru Avram, „A Greek Stamp on an Imitation Rhodian Amphora from the Dava at Popeşti", Archäologisches Korrespondenzblatt, N°52, 2022, p. 491, fig. 2.

Sursa informațiilor Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului.

2. Arheologia nu oferă soluții, dar ajută la explicarea unor fenomene, inclusiv cele care țin de schimbările climatice în decursul istoriei.

Însăși evoluția umană a fost condiționată de modificările climatului, iar unele civilizații au dispărut sub influența schimbărilor mediului înconjurător.
Dacă vreți să aflați mai multe detalii despre modul cum modificările climatice sunt interpretate din perspectivă arheologică, Complexul Muzeal Național Neamț vă invită vineri, 22 septembrie, ora 15, la Muzeul de Artă din Piatra-Neamț, pentru a audia o conferință extrem de interesantă, susținută de cercetător dr. hab. Adina Boroneanț, de la Institutul de Arheologie ,,Vasile Pârvan" București.
Modificările climatice și influența lor asupra omului sunt un subiect de extremă actualitate, deci nu trebuie să fii istoric sau arheolog ca să te intereseze această temă. Faceți așadar efortul să vă dați prilejul să înțelegeți această relaționare dintre om și mediu și veniți la conferință!

#archaeology #climate #CMNN #conference #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

3. Nu cu mult timp în urmă, după mai multe ieșiri semieșuate,dăm în sfârșit peste unele lucruri interesante.

Aproape evident, tot Garrett-ul lui Szakacs Jozsef ne "umilește" și ne liniștește în timp ce mai pupăm o cruciulița, "da de i se termină bateria"! Fără prea multa discuție piesele rămân pentru specialiștii MJ Mureș, iar ieri "s-a executat" misiunea! Despre ce este vorba: 1. Celturi- Sperăm sa fie vb de o depunere de bronzuri mai mare dar au fost doar două topoare. Chiar și așa se poate vb de o depunere ritualică, cu jumătate de gură e adevărat. 2. Unelte de fier orfevrărie posibil dacice(2 clești,2 ciocane,1 nicovala). O săpătură foarte dificilă, se poate vedea și de ce. Mulțumiri speciale arheologilor Daniel Cioata Botond Rezi Keve László , pt implicare dar și pt starea de spirit, mai altfel, în contextul actualelor nepotriviri de opinii între cele două tagme.

Sursa informațiilor Narcis-George Cartis.

4. CERCETĂRI ARHEOLOGICE ÎN SITUL ENEOLITIC DE LA MĂRIUȚA

Zilele Europene ale Patrimoniului sunt organizate în comun de Uniunea Europeană și de Consiliul Europei, care a lansat acțiunea în 1985. Este unul dintre cele mai cunoscute evenimente culturale participative din Europa.
În timpul Zilelor Europene ale Patrimoniului, mii de monumente și situri își deschid porțile, unele dintre acestea fiind în mod normal închise publicului în restul anului. Evenimentul permite publicului să se bucure de vizite gratuite, să descopere patrimoniul cultural comun și să participe la protejarea patrimoniului european pentru generația actuală și cele viitoare.
AM MARCAT ȘI ÎN ACEST AN ACEASTĂ SĂRBĂTOARE A PATRIMONIULUI CULTURAL PRIN ACCESUL LIBER PE UNUL DIN ȘANTIERELE ARHEOLOGICE MARCANTE PENTRU JUDEȚUL CĂLĂRAȘI.
CERCETĂRI ARHEOLOGICE ÎN SITUL ENEOLITIC DE LA MĂRIUȚA
Începutul lunii septembrie ne-a găsit pe situl de la Măriuța, unde a început o nouă campanie de săpături arheologice. Cercetarea din acest sit este realizată de o echipă formată din specialiști de la Muzeul Dunării de Jos, Platforma ArchaeoScience#RO din cadrul ICUB, Universitatea din București și Muzeul Municipiului București, sub coordonarea științifică a dr. Valentin Parnic - Muzeul Dunării de Jos.
Cercetările în tell-ul gumelniţean au debutat la începutul anilor `80 putând fi identificate câteva etape în cursul acestora. O primă etapă este constituită de faza identificării sitului şi a recuperării de materiale. Această etapă este reprezentată de cercetările de teren efectuate în anii `60 de Eugen Comşa şi continuate de Done Şerbănescu şi George Trohani, în anii `70.
A doua etapă este reprezentată de săpăturile de salvare de la Măriuţa - La Movilă, determinate de proiectul de amenajări funciare a cursului râului Mostiştea. Astfel, sub conducerea lui Mihai Şimon se desfăşoară cercetări în aşezarea gumelniţeană în perioada 1984 – 1991. În urma acestor cercetări au fost identificate două niveluri de locuire, cel superior fiind încadrat între sfârşitul fazei A2 şi faza B1 a culturii Gumelniţa, iar cel inferior în faza A2 a acestei culturi. S-a dovedit ulterior că ultimul nivel de locuire de la Măriuţa aparţine fazei B a culturii Gumelniţa.
Cea de-a treia etapă debutează în anul 2000, atunci când cercetările au fost reluate din iniţiativa Muzeului Dunării de Jos Călăraşi și au fost continúate până în prezent. Această ultimă etapă se remarcă prin caracterul pluridisciplinar al cercetărilor.
Au fost cercetate până în prezent 8 locuinţe abandonate, aparţinând nivelului superior al aşezării. Dintre acestea reţine atenţia locuinţa SL 2, unde, foarte probabil a funcţionat un atelier de prelucrare a osului şi cornului.
Ulterior, în anul 2004 s-a decis deschiderea unui nou sector pe terasa de lângă aşezarea de tip tell, în vederea identificării necropolei aparţinând aşezării gumelniţene.
Necropola de la Măriuţa-La Movilă se află la cca. la 200 m ENE de aşezare. Situaţia identificată în acest sit este asemănătoare cu cea întâlnită în cazul altor tell-uri gumelniţene de la nord şi sud de Dunăre. Astfel, în majoritatea situaţiilor cunoscute, cimitirele se aflau în apropierea aşezărilor de tip tell, într-o zonă înaltă (de obicei pe terasa şi pe pantele acesteia), neinundabilă, accesibilă
O cercetare arheologică modernă și competitivă trebuie să fie suma expertizei unei serii largi de specialiști. Astfel, materialele osteologice faunistice și antropologice sunt prelucrate şi analizate de către echipa Secției de Bioarheologie a Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” din București, Institutul de Antropologie „Francisc J. Rainer” București și a Centrului Național de Cercetări Pluridisciplinare din cadrul Muzeului Național de Istorie a României.
Diversele categorii de artefacte sunt în curs de studiu și analiză în laboratoarele Muzeului Dunării de Jos din Călărași, Muzeului Național de Istorie a României, Universității „Valahia” din Târgoviște și Platformei ArchaeoScience#RO din cadrul ICUB, Universitatea din București.
Alte analize interdisciplinare pe diverse categorii de artefacte și ecofacte vor fi realizate în cadrul Institutul Național pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” Măgurele, dar și în cadrul unor laboratoare din străinătate.
De-a lungul anilor, pe șantierul arheologic de la Măriuța s-au format studenți de la Universitatea Ovidius Constanța și Universitatea din București.
Cercetarea de la Măriuța beneficiază de sprijinul constant și necondiționat al Consiliului Județean Călărași și al Primăriei comunei Belciugatele!

Sursa informațiilor Muzeul Dunării de Jos Călărași.

5. În arheologie, când colaborezi cu adevărați profesioniști din alte domenii, rezultatele cercetării sunt remarcabile.

Recent, grație unui proiect comun pe care Complexul Muzeal Național Neamț îl va desfășura cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, o echipă de la Geo Edu Lab a realizat o serie de investigații neinvazive în celebrul sit dacic de la Piatra-Neamț - Bâtca Doamnei.
Pentru prima dată s-a realizat o scanare LIDAR a acestui sit arheologic, dar urmează și alte investigații complementare.

#archaeology #LIDAR #INFP #drone #dacian #fortification

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

6. Fiecare localitate are istoria ei, cunoscută mai mult sau mai puțin.

Târgu Neamț, mic orășel de provincie, are și el o istorie, cel puțin interesantă, dar până acum două decenii prea puțin studiată, mai ales din perspectivă arheologică.
Săpăturile arheologice realizate de mine și colegii mei (Silviu, Alexandru, Ionuț), au permis recuperarea unui patrimoniu arheologic interesant. Însă, fără munca unor restauratori pricepuți, toate aceste obiecte ar spune o poveste anostă.
În imagine sunt piese ceramice, din sec. XIV-XV, descoperite la Târgu Neamț.
Restaurare: Dumitru Bostan Complexul Muzeal Național Neamț

#archaeology #pottery #heritage #MiddleAges

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

7. Interacțiunea omului cu mediul înconjurător este un subiect de actualitate pentru cercetarea științifică din multe domenii.

𝐀𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐚 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐞𝐦𝐩𝐨𝐫𝐚𝐧𝐚̆ nu putea să facă abstracție de la această direcție de studiu, iar mulți dintre specialiștii de la ora actuală încearcă să înțeleagă, într-o manieră cât mai complexă, modul în care omul s-a raportat la mediu, în decursul istoriei.
𝐌𝐨𝐝𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚̆𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐜𝐥𝐢𝐦𝐚𝐭𝐢𝐜𝐞 au avut și ele un impact variat asupra evoluției comunităților umane, pornind de la influența directă asupra surselor de hrană și până la condiționarea modului de ridica diferite construcții. Dispariția unor civilizații, adaptarea altora și chiar unele conflicte inter-umane au avut la bază modificări ale climatului.
Toate aceste aspecte, dar și multe altele, care ne vor pune în fața unui tablou istoric extrem de captivant, vor fi prezentate în cadrul unei 𝐧𝐨𝐢 𝐜𝐨𝐧𝐟𝐞𝐫𝐢𝐧𝐭̦𝐞 𝐚 𝐂𝐨𝐦𝐩𝐥𝐞𝐱𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐚𝐥 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐍𝐞𝐚𝐦𝐭̦, 𝐬𝐮𝐬𝐭̦𝐢𝐧𝐮𝐭𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐝𝐫. 𝐡𝐚𝐛. 𝐀𝐝𝐢𝐧𝐚 𝐁𝐨𝐫𝐨𝐧𝐞𝐚𝐧𝐭̦, 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐈𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐭𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐀𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞 ,,𝐕𝐚𝐬𝐢𝐥𝐞 𝐏𝐚̂𝐫𝐯𝐚𝐧" 𝐝𝐢𝐧 𝐁𝐮𝐜𝐮𝐫𝐞𝐬̦𝐭𝐢.
𝐄𝐯𝐞𝐧𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥 𝐬𝐞 𝐯𝐚 𝐝𝐞𝐬𝐟𝐚̆𝐬̦𝐮𝐫𝐚 𝐯𝐢𝐧𝐞𝐫𝐢, 𝟐𝟐 𝐬𝐞𝐩𝐭𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞, 𝐥𝐚 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐀𝐫𝐭𝐚̆ 𝐏𝐢𝐚𝐭𝐫𝐚-𝐍𝐞𝐚𝐦𝐭̦.

#cmnn #muzeelecmnn #arheologie #conferintelecmnn #piatraneamt

Sursa informațiilor Complexul Muzeal Național Neamț.

8. Săpăligi din corn de cerb

Încadrate în categoria obiectelor din materii dure de origine animală, acestea sunt realizate din corn de cerb și au servit omului încă din preistorie la prelucrarea terenului. Uneltele pentru lucrat pământul sunt cunoscute în toate culturile neolitice, neo-eneolitice, dar și în epoca mijlocie a bronzului.
Bunurile culturale mobile expuse au fost descoperite în localitatea Pir, punctul Cetate (Vársziget), județul Satu Mare. Ca urmare a săpăturilor arheologice întreprinse sub conducerea lui Zoltán Székely în anii 1953-1954, unde a fost descoperită o așezare aparținând culturii Otomani.
La realizarea acestor unelte au fost utilizate diferite tehnici de prelucrare specifice și adaptate acestei materii prime: cioplire, percuţie, spargere intenţionată, despicare, prin tehnica renurajului, folosindu-se aşchii şi burine de silex, prin secţionare cu firul umed şi nisip, prin abraziune, utilizându-se un substrat dur cu granulaţie diferită, prin perforare cu ajutorul străpungătoarelor şi burinelor de silex și prin şlefuire.
Cu acest prilej expunem la sediul Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Maramureș trei astfel de săpăligi în diferite stadii de prelucrare.
Obiectele propuse sunt:
Săpăligă din corn de cerb, neperforat, teșit pe o latură spre vârf (Inv. 389)
Corn de cerb cu început de perforare, teșit pe o latură spre vârf (Inv. 363)
Săpăligă din corn de cerb perforat (Inv. 810)
Monica Ghiman, conservator

Sursa informațiilor Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș.

9. Artefactele arheologice din situl de la Gherdana au fost spălate de echipa dlui arheolog lector univ.dr Sorin Ignătescu. Piesele vor fi studiate cu atenție, urmând ca aceste informații să fie valorificate.

Sursa informațiilor Asociaţia Culturală "Vasile Pârvan".

10. Recent, o echipă a 𝐈𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐍𝐚𝐭̧𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐝𝐞 𝐂𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚𝐫𝐞 - 𝐃𝐞𝐳𝐯𝐨𝐥𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐅𝐢𝐳𝐢𝐜𝐚 𝐏𝐚̆𝐦𝐚̂𝐧𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 a efectuat o primă etapă de investigații interdisciplinare neinvazive asupra 𝐬𝐢𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐚𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐏𝐢𝐚𝐭𝐫𝐚-𝐍𝐞𝐚𝐦𝐭̦ - 𝐁𝐚̂𝐭𝐜𝐚 𝐃𝐨𝐚𝐦𝐧𝐞𝐢, în cadrul unui protocol de colaborare care a fost încheiat cu instituția noastră și prin care se urmărește investigarea mai multor situri arheologice de pe teritoriul județului Neamț.

Echipa de specialiști a efectuat mai multe 𝐚𝐞𝐫𝐨𝐟𝐨𝐭𝐨𝐠𝐫𝐚𝐦𝐞 𝐜𝐮 𝐝𝐫𝐨𝐧𝐚 𝐬̦𝐢 𝐨 scanare 𝐋𝐈𝐃𝐀𝐑, prima de acest fel pentru situl arheologic amintit. În perioada următoare investigațiile vor continua, astfel încât patrimoniul arheologic al județului Neamț să fie cât mai bine cercetat și promovat.

#cmnn #muzeelecmnn #arheologie #batcadoamnei #neamt #piatraneamt

Sursa informațiilor Complexul Muzeal Național Neamț.

77. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea III

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

LINK EXCHANGE

duminică, 8 octombrie 2023

Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea IV

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu