Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO

1. Un vas de lut și o poveste....

În depozitul Muzeului de Istorie și Etnografie Târgu Neamț se afla acest vas, specific sec. XVIII, care păstrează în interior un bilet, din momentul donației, și care explică povestea sa, consemnată de cel care a primit obiectul pentru muzeu, în 1966.
,,De la Miliția Raionului Tg. Neamț,
S-a găsit în 1960 la Filioara, la un cetățean, la cca. 1 m adâncime. A fost întreagă, deasupra a avut o lespegioară. Au luat-o crezând că omul ar fi găsit bani în ea. 22. IV. 1966, D. Constantinescu".

#history #museum #heritage #story

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

2. Pentru că ne dorim să cunoaștem cât mai multe detalii despre vechile locuiri umane din zona Târgu Neamț am realizat un sondaj arheologic într-un sit arheologic de pe Valea Moldovei unde am bănuit că sunt vestigii preistorice.

Șansa a făcut că datorită atenției noastre să găsim câteva lucruri interesante.
Colegul Ionuț Stigleț ne-a bucurat cu o frumoasa piesă metalică.
Afirmația că județul Neamț are un patrimoniu fabulos este pe deplin susținută.

#archaeology #prehistory #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

3. Florin şi Octavian au găsit două comori nepreţuite într-o pădure din Giurgiu. Ar data încă de dinainte de Hristos: "O trăire maximă" VIDEO

4. Astăzi au fost predate conform legii, descoperirile întâmplatoare în urma timpului petrecut în natură, sâmbătă.

Mult succes tuturor în practicarea acestui frumos hobby. Doar împreună vom putea aduce către vizionare cât mai multe piese din istoria noastră pentru viitoarele generații. Prezint procesul verbal în speranța că mai există o fărâmă de decență pentru viitor, având în vedere multitudinea de comentarii care împing la nerespectarea legii, scrise preponderent de semidocți, analfabeți funcțional și asistați social. Semnale bune tuturor!

Sursa informațiilor Octav Von Dum.

5. Tezaur monede romane

Sursa informațiilor Alex Moldovan.

6. Autohtoni și coloniști la Tibiscum în primul deceniu al secolului al II-lea d. Chr., identificați arheologic ! Nativi e coloni a Tibiscum nel primo decennio del II secolo d.C., identificati archeologicamente!

Sursa informațiilor Municipium Tibiscum.

7. TEZAUR GĂSIT DIN ÎNTÂMPLARE

Un pădurar a găsit, din întâmplare, o adevărată comoară. Nu mai puțin de 15 monede republicane-romane, din secolele II-I înainte de Hristos, se aflau într-un mic vas de lut, la rădăcina unui copac.
https://tvr-craiova.ro/stiri/tezaur-gasit-din-intamplare/

8. Cercetări curente la Gumelnița - un nou sit paleolitic pe harta României

Anul trecut, surpriza campaniei de cercetare a constant în descoperirea în premieră a unui nivel paleolitic pe terasa de lângă așezarea eponimă de la Gumelnița.
In campania curentă ne-am propus să aprofundăm cercetarea acestui nivel pe o suprafață de 12 m pătrați. Odată ajunși la nivelul paleolitic, situat la adâncimea de cca. 2 m, au fost identificate resturi abundente de debitaj al pieselor de silex, grupate în diverse zone care atestă existența unei tabere sezoniere de prelucrare a obiectelor de silex din Paleoliticul Superior, cu o vechime de cca. 20000 de ani.
Mai multe date, inclusiv o serie de datări absolute, vor fi făcute publice după prelucrarea datelor din teren, analiza materialelor litice și a probelor prelevate.
Muzeul Municipiului București participa la cercetările de la Gumelnița din anul 2017, în cadrul unui parteneriat cu Universitatea din București, Universitatea din Kiel, Institutul de Arheologie Vasile Pârvan, Direcția de Cultura Oltenita și Muzeul Dunării de Jos Călărași.

Sursa informațiilor Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu.

9. Florin şi Octavian au găsit două comori nepreţuite într-o pădure din Giurgiu. Ar data încă de dinainte de Hristos: "O trăire maximă"

10. Spectaculosul paviment roman găsit intact după aproape 2.000 de ani, la Alba Iulia. Ce se va întâmpla cu el

11. Descoperire fascinantă în Alba Iulia. Paviment roman găsit intact după aproape 2.000 de ani

12. Colegul nostru Alex Cornea pe urmele argonauților!

Muzeograful Alex Cornea participă la cercetările arheologice de pe șantierul uneia dintre cele mai vechi așezări de la malul Pontului Euxin: cetatea Argamum, locul pe care turiștii îl cunosc mai ales după faimosul Cap Doloșman. Alex Cornea face parte dintr-un colectiv de cercetare format din arheologii Dorel Paraschiv (Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” din Tulcea), Ștefan Honcu (Institutul de Arheologie al Academiei Române din Iași) și Ionuț Chirilă (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași). Sectorul aflat în cercetare este Poarta Mică, spațiu situat pe latura de sud a cetății. Responsabil de șantier: Dorel Paraschiv. Succes!

Sursa informațiilor Muzeul Vrancei.

13. Opt morminte din perioada romană au fost descoperite în timpul lucrărilor la Spitalul Modular din Constanţa

14. În spatele scenei se produc cele mai importante activități din cadrul muzeului.

În acest caz, este vorba despre selectarea și prelucrarea materialului arheologic din cadrul cercetărilor sistematice de la Tilisca-Dealul Catanas-campania 2023.
Responsabilul științific al cercetării este colegul nostru, Gheorghe Natea.

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Casa Altemberger.

15. COMORI DESCOPERITE CU DETECTORUL DE METALE O adevărată comoară a fost descoperită cu detectorul de metale de un polițist local. Bărbatul a predat obiectele găsite la Direcția Județeană de Patrimoniu și Cultură Dolj. VIDEO

16. Din dorința reluării cercetărilor arheologice în zona castrului roman de la Ilișua/Arcobara (comuna Uriu, jud. BN), în cadrul Programului Național Limes, Muzeul Național de Istorie al Transilvaniei în parteneriat cu Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, au efectuat o serie de noi cercetări geofizice și fotografii aeriene în toamna acestui an, în zona acestuia.

Acestea au vizat în special așa numitul castellum-ul de epocă romană de la Ilişua, cod RAN: 35303.01. Aflat la circa 1 km NV față de locația castrului roman, rămăşiţele sale sunt încă vizibile pe sol şi mai ales pe fotografiile aeriene, ca formă pătrată (circa 25 x 25m). Deși descoperit încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, din cauza unor cercetări sumare, cronologia dar și funcționalitatea sa rămâne neclară. Fotografiile aeriene aparțin colegiilor de la MNIT, cărora le mulțumim pentru sprijinul acordat. Sperăm să revenim cu vești importante din zonă!

Sursa informațiilor Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud.

17. Fotografie A. Buday 1911 spre vârful Grebăn, dinspre Dosul Tucului, localitatea Fildu de Sus, jud. Sălaj - aici a fost identificat un impozant turn roman (Turnul roman de la Fildu de Sus - Grebăn, cod RAN: 141116.02,Cod LMI: CJ-I-s-A-07229), încă din sec. al XIX-lea, de către K. Torma.

Ulterior acesta a fost deranjat de către căutătorii de comori, după cum va constata la începutul sec. al XX-lea G. Téglas. Acesta a prezentat o formă rectangulară cu ruinele vizibile în 1970, sub forma a trei (sau chiar patru) gropi mari, alăturate, foarte răscolite, la suprafață aflându-se fragmente ceramice, ţigle şi olane. Construcția a fost afectată puternic de intervențiile antropice. Au fost efectuate trei secțiuni arheologice, în anul 1970 de către N. Gudea, pe marginile fiecărei gropi: S1/1970 de 10 × 1 m, est-vest; S2/1970 of 12 × 1, nord-sud; S3/1970, 15 × 1, nord-sud. Dimensiunile lui în interior erau de circa 10 m. Grosimea zidului pe laturile de sud şi vest este de 0,90 m. Turnul este orientat cu laturile pe direcţia punctelor cardinale, având dimensiuni finale de 12,5 x 12,5 m. Materialul arheologic, cu excepţia ţiglelor şi a olanelor, a fost sărac şi foarte fragmentar, s-au găsit însă și oase de animale.(Foto: Á. Buday, Vannak-e limes maradványok a Meszesen?, Dolgozatok, III, 1912, p. 106, fig.5; Plan săpături 1971, H. Cociș - From Macro to Minor Security: Watchtowers, Fortlets and Linear Fortifications on the Frontier of Dacia Porolissensis, Cluj-Napoca, 2022, Pl. 4/11.)

Sursa informațiilor Valorificarea și Promovarea Limes-ului Roman Bistrița-Năsăud.

78. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea IV

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

LINK EXCHANGE

duminică, 8 octombrie 2023

Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea V

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu