Sculptată în marmură de Bucova, statueta redă episodul nașterii zeului din piatra originară, ipostază cunoscută ca Mithras Petrogenitus.

 

La sfârșitul secolului al XIX-lea, Societatea de Istorie și Arheologie a Comitatului Hunedoara a început săpăturile arheologice în capitala Daciei romane, Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa. Cercetarea sanctuarului dedicat zeului oriental Mithras a fost făcută în anii 1882-1883 de către o echipă condusă de Pál Király. Era primul mithraeum identificat și săpat în Transilvania, iar excavarea acestuia a fost un real succes, conducând la descoperirea câtorva sute de fragmente de reliefuri și statuete votive, monumente epigrafice și a unor piese minore probabil necesare serviciului religios.
Unul dintre artefactele descoperite în anul 1882 este statueta cu care închidem seria prezentării pieselor hunedorene participante la expoziția de la Madrid. Sculptată în marmură de Bucova, statueta redă episodul nașterii zeului din piatra originară, ipostază cunoscută ca Mithras Petrogenitus.
Zeul este reprezentat de la jumătatea coapselor în sus, ieșind din stânca sculptată sub forma unor bolovani așezați pe câteva rânduri, în jurul căreia este încolăcit şarpele. Mithras poartă pe cap obișnuita bonetă frigiană de sub care iese părul aranjat în şuviţe scurte, foarte puţin ondulate, sugerate de linii care radiază în jurul feţei. Lipsesc brațele, însă, conform tipului iconografic consacrat, acestea erau ridicate, iar zeul ținea în mâini făclia și pumnalul.
Divinitate de origine persană, Mithras a fost unul dintre cei mai interesanți și populari zei din lumea romană. În secolele II-III cultul său de mistere s-a răspândit în toate colțurile Imperiului, câștigând un număr impresionant de adepți. Cu toată amploarea sa, la începutul veacului al IV-lea, are parte de un declin rapid, odată cu oficializarea creștinismului.
Informații: Oana Tutilă, arheolog, Muzeul Civilizației Dacice și Romane

 

Sursa informațiilor Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.