vineri, 24 aprilie 2020
Tezaure monetare din colecțiile Muzeului Municipiului București VI - 24.04.2020
Tezaure monetare din colecțiile Muzeului Municipiului București
În 1971, în partea de Vest a orașului, pe șantierul complexului de sere din cartierul Militari, a fost descoperit de către doi muncitori un tezaur alcătuit din 94 monede grecești de argint, dintre care 88 de tetradrahme emise de Thasos, una din Maroneia (azi pierdută) şi cinci drahme emise de monetăria din Dyrrhachium. Întreg depozitul a ajuns în colecția Cabinetului Numismatic al Muzeului Municipiului București și el va putea fi văzut în expoziția „Timpul Orașului” de la Palatul Suțu, îndată după redeschiderea acesteia.
Tetradrahmele thasiene sunt imprimate pe avers cu capul zeului Dionysos, purtând o cunună de frunze de iederă și rozete. Pe revers este reprezentat Herakles nud, ce ține o măciucă în mâna dreaptă și blana leului din Nemeea pe umărul stâng, având de jur împrejur o legendă în limba greacă ce redă numele eroului și al orașului. Monedele prezintă diferite grade de stilizare, ca urmare a unei copieri succesive de la un exemplar la altul, de la cele mai reușite piese din punct de vedere artistic, până la cele mai barbarizate reprezentări, cu litere globulate și legende scrise agramat.
Deosebit de importantă este descoperirea și a cinci drahme din Dyrrhachium: o piesă inedită cu magistrații Antimachos – Menekka, o alta mai des întâlnită de la Meniskos – Arhippou și trei imitații după emisiuni de la monetarul Xenon, fără eponimii de pe revers. Drahmele din Dyrrhachium au pe avers o vacă alăptând un vițel spre dreapta, cu numele magistratului monetar, iar pe revers, un pătrat dublu, împărțit în două compartimente, cu două stele, cu prescurtarea orașului și numele magistratului eponim. Prezența imitațiilor de la Xenon pledează pentru o datare târzie a tezaurului, post 42 a.Chr. dacă avem în vedere o comparație cu depozitul aflat la Cernica în ultimii ani.
Însă cele mai numeroase descoperiri monetare din zona Câmpiei muntene constau în tetradrahme de tip Thasos. Bătute la sud de Dunăre, în mai multe serii de emisiuni, cu diferite grade de stilizare, cea mai mare parte a acestora se situează în cursul sec. I a.Chr.
În literatura de specialitate sunt amintite ca aflate în București depozitele de pe șoseaua Vitan-Bârzești, de la Colentina, Pipera și Popești-Leordeni. Tezaurul de la Herăstrău este mai bine cunoscut datorită unei editări detaliate, precum și cele de la București-Puișor și Colentina (ante 1957), în acesta din urmă tetradrahmele fiind asociate cu denari romani republicani. Doar în Tei este semnalată descoperirea izolată a unei tetradrahme thasiene. Drahme din Apollonia și Dyrrhachium au fost aflate în cantități neînsemnate, ele însoțind tetradrahmele de tip Thasos.
De asemenea, recent a fost semnalată descoperirea unui lot de patru monede: două drahme din Dyrrhachium și doi denari romani republicani datați în sec. I a.Chr. în preajma Bucureștilor, la Cernica. Prezența acestor numeroase tezaure nu indică o circulație monetară, ci mai degrabă dorința de tezaurizare a metalului prețios, ce se manifestă la populațiile geto-dacice din întreaga câmpie munteană. Folosirea acestor tetradrahme ca sursă de metal prețios este înlesnită de greutatea mare a fiecărei piese, precum și de titlul ridicat al argintului, între 92 și 97 %.
Sursa informațiilor Muzeul Municipiului București.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu