Tezaure monetare din colecțiile Muzeului Municipiului București
În colecția numismatică a Muzeului Municipiului București, se păstrează un tezaur de monede celtice fără prea multe date referitoare la descoperirea sa. În registrul-inventar general se menționează doar informația că piesele înregistrate ar reprezenta un tezaur de 37 de monede celtice de bronz. O minimă indicație referitoare la locul de proveniență al depozitului apare în câteva dintre fișele de obiect întocmite pentru fiecare piesă, și anume la Turnu Severin, jud. Mehedinți. În ele se precizează că monedele fac parte dintr-un tezaur, care ar fi fost aflat în această localitate înainte de anul 1939, an în care au fost donate de către Dr. George Severeanu.
Monedele sunt emisiuni de bronz, cu flanuri neregulate, alungite, ce au fost realizate prin turnare. Folosirea acestui procedeu este dovedită de prezența unuia sau a mai multor pedunculi pe marginea anumitor piese. Ulterior, bucățile de metal turnate au fost bătute defectuos cu reprezentări barbarizate, incomplete ce apar pe monedele de argint de tip Filip II. Pe avers este imprimat capul lui Zeus bărbos, laureat spre dreapta, iar pe revers, este redat un călăreț spre stânga, foarte stilizat, redat mai mult sau mai puțin complet. Aplicarea brutală a ștanțelor a provocat apariția unor crăpături adânci pe flanul monedelor. De cele mai multe ori, ele sunt imprimate incomplet prin apăsări inegale ale tiparului pe metal. Ele provin din ștanțe diferite de avers și de revers. Aceeași dezordonare poate fi constatată și în ceea ce privește nominalul lor.
Monedele din depozitul de la Turnu Severin aparțin emisiunilor denumite în general, de tip Kapostaler ce au fost bătute de triburile celtice din sudul Transdanubiei, din Ungaria, ce locuiau în comitatele Tolna și Somogy. Dar, în cadrul acestui grup, se disting o variantă mai timpurie, de tip Regöly, cu emisiuni succesive de argint și bronz și o variantă mai târzie, realizată doar din bronz, de tip Dunaszekcsö. Piesele din depozitul nostru sunt de tip Dunaszekcsö, varianta târzie, dar și mult mai barbarizată a emisiunilor de tip Regöly.
Într-un studiu referitor la emisiunile Kapostaler și la variantele sale, numismații maghiari arată că monedele de argint de tip Regöly ar fi fost bătute într-o perioadă anterioară cucerii romane a Transdanubiei, în vreme ce piesele de bronz, cu aceleași trăsături stilistice, ar fi fost bătute după includerea acestei regiuni în provincia romană Pannonia în anii 12 - 9 a.Chr. Monedele de tip Dunaszekcsö ar fi fost bătute mult mai târziu, în perioada romană imperială. Menținerea lor, precum și a pieselor mai timpurii, de tip Regöly, în circulație ar fi fost favorizată de numărul mic de descoperiri de monede romane din zonă până în vremea împăratului Claudius.
Sursa informațiilor Muzeul Municipiului București.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu