Goana după aur. Ancheta din 1930 care spune adevărul despre bogăţia ascunsă în vechile mine ale Apusenilor

Astfel arăta intrarea într-una din minele care deveniseră ţinta hoţilor în anii 1930. Arhivele Naţionale - Hunedoara.

 

Jafurile săvârşite în anii 1930 în minele de aur din Apuseni arată cât de bogate erau zăcămintele. Bandele de hoţi care dădeau târcoale cămărilor de aur şi cei care îşi riscau viaţa coborând cu funii în puţurile adânci de zeci de metri scoteau la suprafaţă sute de grame de metal preţios, la fiecare încercare. Într-un dosar păstrat la arhive, 30 de hunedoreni erau anchetaţi pentru că ar fi furat aur în valoare de zece milioane de lei.

 

Una dintre cele mai răsunătoare anchete din perioada interbelică a avut loc în Hunedoara şi a scos la iveală modul cum goana după aurul din minele Apusenilor a transformat zeci de hunedoreni în hoţi.

 

În dosarul păstrat la Arhivele Naţionale – Hunedoara erau cercetaţi peste 30 de hunedoreni, cu toţii fiind acuzaţi că au participat la numeroase furturi de aur din minele şi cămările de aur ale exploatărilor miniere din zona Bradului

 

„Subsemnata Societate Anonimă Minieră Mica, în urma cercetărilor făcute în legătură cu furtul prin spargere în minele noastre de aur, în urma cărora am suferit imense pagube, fiind vorba de o bandă întreagă bine organizată care a comis sistematic aceste furturi de un timp îndelungat, prin aceasta declarăm că ne constituim parte civilă în procesul anchetat de Jandarmerie şi rugăm pedepsirea vinovaţilor deja stabiliţi şi cari se vor mai descoperi."

 

La acelaşi timp rugăm Onoratul Parchet al Tribunalului să binevoiască a declara sechestru penal asupra întregii averi a tuturor acuzaţilor şi aparţinătorilor lor. Rugăm aceasta pe motivul că pagubele soceităţii noastre se urcă la suma considerabilă de aproximativ 10 milioane de lei”, declarau reprezentanţii Societăţii Mica, în plângerea formulată în vara anului 1930.

 

Haiducul „papa”

 

Capul hoţilor era Gheorghe Muntean, zis „papa”, un bărbat de 36 de ani, căsătorit şi cu opt copii. A furat zeci de kilograme de aur atât din galeriile minelor, cât şi din cămara de aur a societăţii. Omul a recunoscut toate acuzaţiile. „Muntean Gheorghe, zis papa, principalul autor, a confecţionat personal chei false, în atelierul său propriu, cu ele intrând pe uşile principale în cămara societăţii, de unde a furat cantităţi mari de aur, pe care l-a prelucrat la dânsul în pivniţă. Recunoaşte totul, personal ne-a dus la un anumit loc din pădure, de unde a scos din pământ unele chei, iar dintr-o claie de fân a scos un revolver automat, pe care îl purta asupra sa la comiterea faptelor. Din al treila loc, de lângă un gard, a scos alte sigilii false, folosite la furturile din cămară şi mină, iar din grădină, a adus sigiliile false. Ne-a predat cântarul cu care a cânărit minereu aurifer, scos din sacii sigilaţi din cameră, şi a mai cântărit piatra pe care a pus în locul minereului aurifer, ca funcţionarii de la mină să nu observe lipsă sau un plus la cântărirea sacilor”, informau anchetatorii.

 

 

A reuşit să-i mituiască pe paznici

 

Bărbatul a relatat cum şi-a început cariera infracţională. „În anul 1928, prin noiembrie – decembrie, am venit în contact cu straja de la gura minei Musariu. Discutând cu el diverse chestii, a început a mi se plânge că trăieşte în mizerie. Eu i-am făcut propunerea să îmi dea forma cheii de la intrarea principală, prin coşconeţ (culoar), unde intră minerii în mină. Straja a acceptat propunerea mea, eu am cumpărat o bucată de săpun, iar el a frecat cheia de ăpun, predându-mi forma. Aceasta nu era însă de ajuns. În acel timp am mai intrat în contact cu Galea Ilie, care cunoştea acele locuri. Acestuia i-am dat o cutie cu ceară de stupi, iar el s-a dus la strajer şi l-a convins să îi dea forma cheii de la a doua intrare în mină”, relata Gheorghe Muntean. Câteva luni mai târziu, acesta a reuşit să convingă un miner să lase ferestrele nezăvorâte în imobilul unde era depozitat aurul brut. De mai multe ori, hoţul a reuşit să descuie uşile şi ferestrele şi să fure apoi căntităţi impresionante de aur neprelucrat, nu mai puţin de 500 de grame, de fiecare dată.

 

 

„La reconstituire Feier Gherasim ne-a arătat modul cum deschidea zăvoarele ferestrelor, apoi mergând cu Muntean Gheorghe în dosul localului, pe unde se urcau la fereastră, Feier Gherasim s-a rezemat cu faţa de perete, iar Muntean a urcat cu pricioarele pe umerii lui şi a intrat pe fereastra descuiată, aflată la o înălţime de 2,40 metri. A intrat în cameră, trecând apoi în coridorul numit coşconeţ. Acolo a tăiat cu fineţe sfoara sigiliului, de la prima uşă a coridorului. A secuiat-o şi apoi a ajuns la cea de-a doua uşă, masivă, din fier, cu două zăvoare puternice. A tăiat sigiliul şi a reuşit să descuie uşa. După ce ne-a introdus în cămară ne-a arătat cum scotea aurul din saci. După terminarea acestei operaţii, a închis din nou uşile cu cheile sale, scoţând din buzunar un briceag, cu care, încălzit la lumina lampei, a înmuiat ceara sigiliului, lipind capătul sforii fără să se observe nimic de bănuit. Acest individ a pus în uimire pe toţi cei care eram de faţă de această sistematică încercare, cu atât mai vârtos cu cât uşile erau de fier, puternice şi cu chei foarte complicate”, informa şeful secţiei de jandarmi, prezent la reconstituire.

 

 

Viaţa atârnată de o sfoară

 

„Papa” era şi unul dintre cei care coordonau acţiunile hoţilor care intrau în galeriile miniere. Peste 30 de hunedoreni au fost anchetaţi pentru participarea la furturie din minele Apusenilor, numai în acest dosar. Se organizau în grupuri şi intrau ilegal în galeriile minelor, apoi cu ajutorul frânghiilor coborau în puţurile adânci de unde furau bulgări care conţineau aur. Materialul era pisat în pivniţele unor localnici din Ormindea, iar aurul obţinut era vândut cu 50 - 70 de lei gramul.

 

 

„Seara am plecat toţi pe gura minei Galeria Hârnic, unde la o distanţă de zece metri era o uşă de lemn care era descuiată de lacăt. Am intrat şi am dus cu noi două funii, pentru a ne lega şi a ne slobozi pe un puţ adânc de 30 – 40 de metri. Am fost coborâţi în puţul minei, unde am cercetat în dreapta şi în stânga, până ce am aflat un loc unde am putut afla o cantitate de piatră auroasă în valoare de aproximativ 4.000 de lei. Am ieşit afară din mină, şi am pus aurul în straiţă. A doua zi ne-am strâns cu toţii la locuinţa lui Adam Nicolae, unde aurul a fost prelucrat, pentru ca în ziua următoare să îl vândă nu ştiu cui”, le declara anchetatorilor Popa Aron, un miner de 19 ani, la câteva zile după ce fusese arestat.

 

„Am auzit că alţi ortaci şi-au făcut avere de sute de mii de lei prin furturi de la cămara de aur. Popa Toader din Ormindea a venit la mine şi mi-a făcut propunerea să intru în mină, pentru a fura aur. Ştiindu-l sălbatic şi urmărit încontinuu de jandarmi pentru furturi, nu le-am primit. În timpul discuţiei, el mi-a arătat o scândură pe care erau imprimate în ceară roşie vreo 15 forme de sigilii şi două forme de chei, spunându-mi că a intrat cu ajutorul lor în nenumărate rânduri în mina Ludvic din Musariu”, declara Adam Nicolae, de 27 de ani, din Ruda Brad. Omul a cedat insistenţelor şi a intrat cu ortacii în galerii, de unde a scos sute de grame de aur.

 

 

Printre învinuiţi s-a aflat şi un caporal ajuns în concediu în satul Tărâţel, din zona minieră. „Am prins de veste că se fură aur din Mina 12 Apostoli. Am urmărit şi am întrebat pe straja Adam Filip cine a intrat în mină. El mi-a răspuns să merg liniştit acasă că la prima ocazie bandiţii mă vor chema şi pe mine să iau parte la furtul de aur. I-am spus că de nu mă vor chema, voi denunţa autorităţilor toată afacerea, iar straja mi-a răspuns atunci că nu va fi bine de viaţa mea”, relata caporalul, care a luat parte apoi la o coborâre în puţul minei, de unde hoţii au scos peste 200 de grame de aur.

 

 

Fost primar, acuzat de furturi de aur

 

Doar Ioan Alexa, de 38 de ani, şef de garnizoană şi fost primar al comunei Ruda, Brad, nu a recunoscut că ar fi participat la furturile din mină, la prelucrarea aurului brut şi la tranzacţiile de aur. „Cu privire la ceara roşie care s-a aflat la mine în locuinţă, pe timpul cercetărilor, pe care este imprimată urma a două chei, afirm că eu nu aveam intenţia de a face chei false, ca să operez la furtul de aur cum sunt bănuit. Pe timpul când eram primar am sigilat cu ceară roşie un butoi de rachiu şi în timpul când am topit ceara, aveam cheia de la casă în mână şi astfel a rămas urma de cheie în două locuri”, declara fostul primar.

 

 

Aurul era vândut Gheorghe Muntean şi de complicii săi, de cele mai multe ori, unor cămătari şi negustori din Abrud. Cei mai mulţi dintre cei 30 de hunedoreni anchetaţi în dosarul furturilor de aur au fost arestaţi, iar ulterior, dosarul a fost înaintat Tribunalului Hunedoara, care i-a condamnat la închisoare. În prezent, minele de aur din zonă nu mai există, vechile galerii fiind închise.

 

 

Sursa informaţiilor şi imaginilor Adevărul.