Conferință & expoziție. „Călătorie în orașul pictat – vechea stradă a Colței”

 

Marți, 24 septembrie, la ora 18.00, Muzeul Municipiului București vă invită la conferința despre proiectul „Călătorie în orașul pictat – vechea stradă a Colței” & deschiderea expoziției tematice cu același nume, organizată în cadrul unui proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).

Evenimentul va avea loc la Palatul Suțu (Bd. I.C. Brătianu, nr. 2), iar accesul este gratuit în limita locurilor disponibile.
Conferința cu tema „Călătorie în orașul pictat – vechea stradă a Colței” va fi susținută de Cezar Petre Buiumaci, istoric & manager de proiect.
Expoziția este alcătuită din panouri care prezintă lucrările de artă plastică selectate în cadrul proiectului, alături de fotografii recente.
Pornim în această călătorie prin vechea uliță a Colței ghidați de o serie de artiști plastici ale căror lucrări ne sunt repere în spațiu într-un alt timp al acestui oraș. Pe acest traseu ne vom opri în locuri dispărute astăzi, urmând să vedem cum se transformă o uliță șerpuită și devine un mare bulevard.
Construit în cadențe diferite, bulevardul ia naștere în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, crește în perioada interbelică și se stabilizează în timpul regimului comunist și, aidoma unui organism viu, cunoaște o permanentă transformare. Născut ca o alternativă a bătrânului Pod al Mogoșoaiei, devenit după Războiul de Independență Calea Victoriei, noul bulevard se naște în 1888, atunci când cel mai celebru obiectiv bucureștean, Turnul Colței, își găsește sfârșitul. Cel mai harnic primar al orașului, Pache Protopopescu, decide demolarea celebrului turn pentru a face loc unui nou bulevard, menit să transforme în timp o zonă periferică în centrul orașului, coagulând în jurul intersecției celor două axe, Nord-Sud și Est-Vest, cele mai importante edificii culturale și administrative ale urbei.
Cu toate acestea, primul segment al noului bulevard a fost construit la finele secolului al XIX-lea de la capatul nordic, din actuala Piaţa Victoriei, până la Piața Romană și care a primit încă de la început numele de Bulevardul Colțea, ca expresie a intenției de transformare a vechii ulițe într-un bulevard construit după noile norme urbanistice. A urmat o lungă perioadă de timp în care s-a materializat noua arteră de legătură între Piața Victoriei și Piața Unirii care de-a lungul timpului a purtat diferite denumiri, pe segmente de bulevard și în conformitate cu regimul politic aflat vremelnic la conducerea țării.
Prin demersul de față ne propunem readucerea în prim plan a unor locuri, astfel cum le-au văzut artiștii în timpul lor, asupra modului în care s-a schimbat orașul vreme de aproape un veac, ce a rămas și ce a dispărut, cu scopul de a înțelege mai bine evoluția urbană, în paralel cu punerea în lumină a lucrărilor de artă plastică din colecțiile muzeului.
Artiștii români reprezentați în această expoziție, în marea lor majoritate, erau educați în spiritul școlii franceze și a lecției impresioniștilor, fapt care, practic, se traduce în operele lor printr-o atenție aparte pentru pictura în aer liber, dar și pentru scenele în care orașul devine personaj principal. Mai mult, trebuie să avem în vedere faptul că în spațiul românesc, școala de arte se dezvoltă în sincronism cu spațiul urban, unde încep să coexiste Academia de arte, spațiile de expunere, Saloanele de artiști, galeriile, colecționarii, adică toată infrastructura necesară pentru a crea artă.
Peisajul urban se transpune treptat în arta românească, iar Bucureștiul devine o veritabilă sursă de inspirație. Pentru a particulariza acest gen artistic, proiectul propune urmărirea proiecției în pictură a unei artere din capitală, a doua ca importanță din București după Calea Victoriei, ulița Colței.
Prin urmare se poate vedea, în viziunile particulare ale unor artiști precum Denis-Auguste Raffet, Amedeo Preziosi, Marius Bunescu, Theodor Aman, Henri Visconte etc., edificii embelmatice dispărute sau încă prezente pe această stradă, precum Piața Romană, Muzeul Simu, Palatul Suțu, turnul și spitalul Colței, Biserica Sfântul Gheorghe Nou, cheiul Dâmboviței, Piața Unirii etc.
Practic, artiștii preluau ceea ce vedeau și transpuneau pe pânză sau pe hârtie. Din acest motiv expoziția conţine lucrări care prezintă exact dezvoltarea și urbanizarea străzii. Selecția lucrărilor se bazează exclusiv pe colecțiile Muzeul Municipiului București, unul dintre cei mai bogați depozitari de patrimoniu de astfel de peisaje urbane, iar scopul este aducerea acestora în fața publicului actual pentru a descoperi tot acest proces urban, arhitectural, social, plastic și uman – în definitiv – de schimbare.
Membrii echipei proiectului sunt Cezar Petre Buiumaci – manager de proiect, Delia Bran – istoric de artă, Nicoleta Bădilă – istoric de artă, Cristian Oprea – fotograf, Ștefan Beniamin Csampai – grafică, Mihaela Alina Dobre – reprezentant financiar, Eliana Radu – traducere.
Parteneri în acest demers ne sunt Colegiul Național „Iulia Hașdeu”, Liceul Teoretic „Ady Endre”, Colegiul Național Bilingv „George Coșbuc”, Facultatea de Litere a Universității din București, Facultatea de Istorie a Universității din București, Facultatea de Geografie a Universității din București, Uniunea Arhitecților din România și Societatea de Ştiinţe Istorice din România.
Expoziția, parte a proiectului „Călătorie în orașul pictat – vechea stradă a Colţei”, un proiect al Muzeului Municipiului București, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, va putea fi vizitată la Palatul Suțu în intervalul 24 septembrie – 3 noiembrie 2024.
Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

 

Sursa informațiilor Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu.