𝐅𝐋𝐔𝐓𝐔𝐑𝐈 𝐃𝐈𝐍 𝐅𝐀𝐌𝐈𝐋𝐈𝐀 𝐏𝐈𝐄𝐑𝐈𝐃𝐀𝐄 - VIDEO

 

𝐒𝐄𝐂𝐓̦𝐈𝐀 𝐃𝐄 𝐒̦𝐓𝐈𝐈𝐍𝐓̦𝐄𝐋𝐄 𝐍𝐀𝐓𝐔𝐑𝐈𝐈
𝐅𝐋𝐔𝐓𝐔𝐑𝐈 𝐃𝐈𝐍 𝐅𝐀𝐌𝐈𝐋𝐈𝐀 𝐏𝐈𝐄𝐑𝐈𝐃𝐀𝐄
𝐂𝐥𝐚𝐬𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐬̦𝐭𝐢𝐢𝐧𝐭̦𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚̆
𝐂𝐥𝐚𝐬𝐚̆: Insecta
𝐎𝐫𝐝𝐢𝐧: Lepidoptera
𝐒𝐮𝐛𝐨𝐫𝐝𝐢𝐧: Ditrysia
𝐒𝐮𝐩𝐫𝐚𝐟𝐚𝐦𝐢𝐥𝐢𝐞: Papilionoidea
𝐅𝐚𝐦𝐢𝐥𝐢𝐞: Pieridae
𝐒𝐮𝐛𝐟𝐚𝐦𝐢𝐥𝐢𝐢: Dismorphiinae, Pseudopontiinae, Pierinae, Coliadinae
𝐃𝐢𝐯𝐞𝐫𝐬𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞: 1,051 specii / 76 genuri (în majoritate din zona tropicală a Africii, Americii și Asiei). (https://ro.wikipedia.org/wiki/Pieridae)
Reprezentanți ai familiei Pieridae există și la noi în țară/regiune, exemple frecvente și comune fiind fluturele alb al verzei (Pieris brassicae brassicae) (numit popular și albilita) și lămâița (Gonepteryx rhamni).
Familia Pieridae cuprinde atât specii de fluturi cu aripile colorate în alb (Pieris și Leptidea) cât și fluturi cu aripile colorate în galben sau portocaliu (Colias) sau cum este cazul aurorei de primăvară (Anthocaris cardamines) care are pe aripi o combinație a acestor culori.
În depozitul de entomologie al Secției de Științele Naturii a Muzeului Olteniei există și reprezentanți autohtoni precum și reprezentanți exotici (Colecţia de fluturi exotici “Claudia Stănoiu”, achiziţionată în anul 1975) ce includ și specii ce aparțin acestei familii.
𝐑𝐞𝐩𝐫𝐞𝐳𝐞𝐧𝐭𝐚𝐧𝐭 𝐚𝐮𝐭𝐨𝐡𝐭𝐨𝐧: revenind la Lămâiță (Gonepteryx rhamni) masculii au un colorit general galben, în timp ce femelele sunt mai deschise la culoare, fiind alb-verzui. Coloritul (din dreptul ochilor și până în vârful antenelor este brun, imitând perfect codița unei frunze) și forma aripilor (ascuțite la vârf) îi conferă un camuflaj foarte eficient, ele semănând perfect cu o frunză.
𝐑𝐞𝐩𝐫𝐞𝐳𝐞𝐧𝐭𝐚𝐧𝐭̦𝐢 𝐞𝐱𝐨𝐭𝐢𝐜𝐢 (America de Sud – Peru):Reprezentanți ai speciei Catopsilia (ex. Catopsilia statira, Catopsilia rurina, Catopsilia arganthe, Catopsilia arganthe hersilia etc.)
Specia este cea mai remarcată pentru migrațiile din zonele tropicale ale Americii între lunile mai și iulie. Au fost subiectul multor studii despre modul în care fluturii navighează și se orientează în timpul migrației. Ei zboară în amonte în sezonul uscat și în aval, spre ocean, în sezonul uscat.
Din cauza culorii lor galbene, ei pot fi dificil de diferențiat când zboară de alte specii de fluturii din familia Pieridae. În general, culoarea aripilor lor variază între fluturi individuali, cea mai mare variație de culoare fiind văzută în Columbia, America Centrală și Mexic.
Prezintă dimorfism sexual (diferența de colorație între mascul și femelă): masculii sunt colorați pe aripi cu galben lămâie mai strălucitor, iar femelele cu galben – palid, galben mai deschis până la alb-verzui, cu marginile aripilor negre la vârf și la marginea exterioară. În plus, au o pată solidă neagră. Alte femele au pete roz până la violet-maro și margini neuniforme de-a lungul periferiei părții inferioare a aripii.Cei de sex masculin se găsesc adesea în grupuri mari. Ei pot fi găsiți în grupuri specifice speciei sau amestecați cu alte specii de culoare similară sau diferită.
Femelele își depun ouăle pe frunzele mici și tinere ale plantelor gazdă. De obicei, sunt două, rar trei depuneri pe an. Prima pontă este depusă la începutul sezonului ploios, când hrana este cea mai abundentă, iar prădătorii sunt cei mai puțin intensi. După maturare, fluturii adulți migrează pentru a depune al doilea puiet al anului în regiunile mai umede.
Omizile se hrănesc cu frunzele mai multor plante gazdă locale, în timp ce adulții preferă să se hrănească cu nectarul florilor de culoare roșie sau portocalie.
Masculii adulți sunt cei mai activi dimineața, când pot fi văzuți zburând de-a lungul gardurilor vii. În cea mai caldă parte a zilei, ei sunt de obicei găsiți zburând în zona coroanelor copacilor.
Când se hrănesc cu nectarul florilor roșii, servesc ca și polenizatori importanți.
𝐌𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐚𝐥 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭 𝐝𝐞: dr. Lila Gima, muzeograf - Secția de Științele Naturii.

 

Sursa informațiilor și video Muzeul Olteniei.