Lampa cu ulei – o sursă de iluminat din perioada medievală

 

Lampa cu ulei – o sursă de iluminat din perioada medievală

 
În perioada medievală, majoritatea spațiilor, fie ele locuințe ale nobililor sau ale oamenilor de rând, fie alt gen de interioare, beneficiau în timpul zilei de lumina naturală, care pătrundea prin ferestre, uși ori alte feluri de deschideri. Odată cu lăsarea întunericului însă, încăperile erau luminate, în primul rând, de focul ce ardea în vatră, dar și prin intermediul altor surse: lumânări, opaițe, lămpi cu ulei, torțe, sfeșnice, candele, candelabre sau felinare.
În expoziția permanentă a Muzeului Civilizației Urbane a Brașovului este prezentată o astfel de sursă de iluminat, mai precis o lampă cu ulei, tip opaiț, din fier, prevăzută cu dispozitiv pentru reglarea flăcării, având bazinul în formă de pară și fiind înzestrată cu cârlig, pentru a putea fi suspendată. Recipientul opaițului era umplut cu seu topit sau cu ulei vegetal, în orificiul lui introducându-se o feştilă – care reprezenta, de fapt, fitilul – din in sau din cânepă, careia i se dădea foc. Lampa cu ulei era un obiect de iluminat accesibil tuturor mediilor sociale. Era uşor de mânuit, astfel fiind extrem de practică în activitatea cotidiană, deși lumina emanată nu era deosebit de puternică. În același timp, ea constituia, în permanență, un real pericol, deoarece flacăra neprotejată putea duce, cu ușurință, la izbucnirea unui incendiu.
Vă invităm să aflați cum arăta un astfel de obiect, vizitând Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului din Piața Sfatului, nr. 15, deschis de miercuri până duminică, intre orele 9:00 – 17:00.
Sursa: Cosmin C. Rusu, Iluminatul artificial în Evul Mediu. Transilvania – secolele XI–XVI, în „Mediaevalia Transilvanica”, tom II, 1998, nr. 1.

 

Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.