𝑫𝒖𝒎𝒃𝒓𝒂̆𝒗𝒆𝒂𝒏𝒄𝒂 - 𝗖𝗼𝗿𝗮𝗰𝗶𝗮𝘀 𝗴𝗮𝗿𝗿𝘂𝗹𝘂𝘀 𝘓𝘪𝘯𝘯𝘢𝘦𝘶𝘴, 1758

 

𝑺𝒆𝒄𝒕̦𝒊𝒂 𝒅𝒆 𝑺̦𝒕𝒊𝒊𝒏𝒕̦𝒆𝒍𝒆 𝑵𝒂𝒕𝒖𝒓𝒊𝒊, 𝘔𝘶𝘻𝘦𝘶𝘭 𝘖𝘭𝘵𝘦𝘯𝘪𝘦𝘪 𝘊𝘳𝘢𝘪𝘰𝘷𝘢
𝑫𝒖𝒎𝒃𝒓𝒂̆𝒗𝒆𝒂𝒏𝒄𝒂 - 𝗖𝗼𝗿𝗮𝗰𝗶𝗮𝘀 𝗴𝗮𝗿𝗿𝘂𝗹𝘂𝘀 𝘓𝘪𝘯𝘯𝘢𝘦𝘶𝘴, 1758
Din punct de vedere sistematic aparține 𝘍𝘢𝘮𝘪𝘭𝘪𝘦𝘪 𝘊𝘰𝘳𝘢𝘤𝘪𝘪𝘥𝘢𝘦 - 𝘖𝘳𝘥𝘪𝘯𝘶𝘭𝘊𝘰𝘳𝘢𝘤𝘪𝘪𝘧𝘰𝘳𝘮𝘦𝘴, 𝘊𝘭𝘢𝘴𝘢 𝘈𝘷𝘦𝘴.
Este o pasăre de mărimea unui porumbel, remarcabilă datorită penajului exotic, frumos colorat, variat și inconfundabil.
Numele generic este inspirat din asemănarea cu corvidele ("𝗸𝗼𝗿𝗮𝗸𝗶𝗮𝘀") iar "𝗴𝗮𝗿𝗿𝘂𝗹𝘂𝘀" înseamnă guraliv, ceea ce o aseamănă cu o gaiță.
Denumirea populară vine de la faptul că habitatele pe care le preferă, în mod deosebit, sunt dumbrăvile, pâlcuri izolate de pădure sau pădurile de luncă. Datorită schimbărilor aduse în mediul natural, poate fi întâlnită și în parcurile mai mari cu arbori seculari, scorburoși sau în livezi.
Cuibărește în scorburi, dar și în maluri înalte sau râpe nisipoase sau argiloase, unde își sapă singură galerii pentru amplasarea cuibului. Ponta este alcătuită din 3-5 ouă, pe care femela le depune la începutul lunii mai (incubația durează 18-20 de zile), iar puii sunt îngrijiți de ambii părinți, circa 4 săptămâni, până părăsesc cuibul.
Hrana principală o constituie insectele mari (greieri, coropișnițe cosași, lăcuste, libelule, fluturi, gândaci ș.a), dar adulții mai consumă uneori și mici vertebrate: broaște, șopârle, șoareci. Datorită acestui regim trofic i se atribuie un rol important în menținerea echilibrului ecologic al ecosistemelor.
Arealul speciei cuprinde Europa, Asia și Africa de Nord. În țara noastră dumbrăveanca poate fi întâlnită în toate zonele din afara regiunilor de munte și numai în timpul sezonului cald (este oaspete de vară). Spre sfârșitul lunii august pleacă spre sud, urmând să ierneze în Africa sub-sahariană.
Dumbrăveanca este în descreștere numerică în toată Europa. Sunt o multitudine de presiuni antropice (ex. eliminarea arborilor bătrâni și scorburoși, agricultura intensivă care implică transformarea terenurilor naturale și utilizarea de pesticide sau insecticide), care au dus la vulnerabilitatea acestei specii. Prin urmare, este înscrisă în Cartea Roșie a vertebratelor din România și se află sub protecția legilor naționale / internaționale și a Directivei Păsări a UE/2011, fiind și una din speciile calificative pentru ariile de protecție specială avifaunistică.
În patrimoniul muzeului nostru se găsesc 12 𝘦𝘹𝘦𝘮𝘱𝘭𝘢𝘳𝘦, capturate între anii 1952-2002, cele mai multe din zona Radovan – Fântânele (jud. Dolj). Iubitorii de "birdwatching" pot, însă, să admire această frumoasă pasăre în mai multe situri 𝘕𝘢𝘵𝘶𝘳𝘢 2000 din județul nostru (ex. ROSPA0013 Calafat-Ciuperceni-Dunăre, ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre, ROSPA0137 Pădurea Radomir), dar și în apropierea Craiovei (ex. Complexul lacustru Preajba-Făcăi, Banu Mărăcine ș.a.).
Material științific realizat de: 𝘔𝘶𝘻𝘦𝘰𝘨𝘳𝘢𝘧 𝗱𝗿. 𝗠𝗶𝗿𝗲𝗹𝗮 𝗦𝗮𝗯𝗶𝗻𝗮 𝗥𝗶𝗱𝗶𝗰𝗵𝗲

 

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.