„Trusa de magie” getică de la Zimnicea
Între anii 2007-2009 cercetările arheologice făcute în necropola getică de la Zimnicea „Câmpul Morţilor” (datată între secolele IV – II î. Hr.) au condus la descoperirea a 51 de morminte de incineraţie geto-dacice.
Complexul 26, cercetat în anul 2008, a fost format dintr-un set de obiecte miniaturale ce face parte din seria „truselor de magie”. Cele 28 de piese făcute din lut, piatră, cochilie și os erau grupate și chiar suprapuse, fapt ce sugerează că au fost puse iniţial într-un săculeţ din material perisabil. Din lut au fost realizate două discuri şi un jeton de formă dreptunghiulară, toate trei decorate cu incizii, cinci vase miniaturale, o „zornăitoare”, două obiecte tronconice, şase obiecte de formă ovală şi elipsoidală, o figurină antropomorfă, patru mărgele perforate, un obiect de formă unghiulară şi unul de formă sferică. La acestea se mai adaugă un astragal de ovi-caprină, o cute de piatră, o pietricică albă, sferică, uşor aplatizată şi o cochilie de melc marin – Murex.
În privința funcţionalității pe care aceste obiecte ar fi avut-o în epocă, s-a considerat că sunt jucării ori instrumente ale unui cult popular cu valențe tămăduitoare, practicat de diferite persoane care se ocupau cu magia. „Trusele” și mai ales figurinele antropomorfe ar fi fost utilizate cu precădere în sfera magiei și a vrăjitoriei servind săvârșirii unor practici magice destinate populației de rând. În privința asemănării pieselor cu jucăriile, unii cercetători pretind că jocurile bazate pe întâmplare derivă din practica divinației, deci piesele pot fi comune.
În lumea greco-romană, în ghicirea viitorului se foloseau zaruri și astragale, ultimele descoperite și în „trusa” de la Zimnicea. Cochiliile de melci au valențe simbolice complexe, fiind simboluri lunare ce indică regenerarea iar spirala purtată în cochilie este legată de fazele lunii sau de evoluția vieții. Și statueta antropomorfă, vasele miniaturale sau „zornăitoarea”, aveau semnificații ce puteau fi invocate în divinație.
Oricum, rămâne faptul că „trusele de magie” apar mai ales în morminte de femei, fapt ce i-a determinat pe mulți arheologi ce au studiat această temă să afirme că mormintele cu seturi de piese miniaturale ar fi aparținut unor tămăduitoare, vrăjitoare, prezicătoare sau chiar preotese. Acest fapt ne face să ne amintim de celebrele vrăjitoare din lumea greacă, Circe și Medeea.
Sursa informațiilor Muzeul Judeţean Teleorman.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu