I. Fibula digitata sec. V - VI - 27.08.2019
Sursa informațiilor Teiosanu Raul.
II. Dyrrhachium illyria - Jud. Bihor - 04.09.2019
Sursa informațiilor Rusu Cristian.
III. Monedă bizantină - Constantin II(337-361) - argint - 09.09.2019
Sursa informațiilor Sergiu Fanariu.
IV. (1) De ceva timp, mi-am propus o periegheză de amator pe traseul împădurit al unui vechi drum de culme, în căutarea unor urme materiale care să confirme faptul că era cea mai la îndemână variantă de a circula în siguranţă şi eficient, atât pe timpul administraţiei romane, de către militari, auxiliari, populaţia civilă, (pentru aprovizionarea şi mentenanţa turnurilor de supraveghere militare romane de pe segmentul nord-estic al Daciei romane), dar şi în alte perioade istorice, anterior antichităţii romane (epoca fierului - La Tène), sau ulterior acesteia (perioada migraţiilor, evul mediu).Din păcate şi aici, pe primul segment cercetat, au interferat lucrările defensive WW1 şi WW2, cu multe deşeuri metalice (nici măcar cu obiecte care să suscite interesul celor pasionaţi de acest segment), fiind dislocate cantităţi mari de sol prin săparea tranşeelor şi a unui locaş de tun, ce au depreciat mult structura solului pe o înălţime, unde e posibil să fi fost cândva, un turn militar roman...Obiectele au fost descoperite în structura drumului (în general pietros, probabil amenajat pe alocuri în antichitate), sau în imediata proximitate a drumului. Traseul de culme străbătut fiind mai lung, l-am împărţit în 4 segmente, urmând ca şi numărul postărilor pe această temă să fie tot 4...În prezenta postare (postarea nr.1) se pot vedea : fragment de lamă din fier a unei spade (posibil gladius roman), ciocan mic din fier, cuie din fier de dimensiuni diferite, cuie din fier posibil ţinte de şindrilă, cuie din fier (ţinte) de la talpa sandalelor romane (caligae), vârf de săgeată din fier, cu 2 aripioare laterale şi tub de înmănuşare conic, obiect de podoabă din fier, în formă romboidală, cu lanţ din zale, în montura căruia este fixată centrat, o piatră de culoare verde.
Sursa informațiilor Pop Iuliu Cristinel.
V. (2) În continuarea postării nr.1, pe următorul segment al drumului de culme, au apărut : vârfuri de săgeată din fier, din care 2 cu câte 2 aripioare şi tub de înmănuşare (fragmentare) şi 1 de formă romboidală cu pin, lamă de cuţit şi cuie diferite, cheie din fier, amnar, un clopoţel funcţional din bronz, fibulă din fier (fragmentară), probabil din epoca fierului (La Tène) şi o fibulă din bronz, completă şi funcţională, sigur epoca fierului (La Tène) sec.II-I î.Chr. de provenienţă celtică sau dacică.Pentru cei interesaţi de informaţii suplimentare privind ultima fibulă, am evidenţiat cotele editate în milimetri şi am ataşat câteva imagini mai detaliate.Greutatea sa este de 20,62 grame.
Sursa informațiilor Pop Iuliu Cristinel.
VI. (3) În continuarea postărilor nr.1 şi nr.2, pe segmentul următor al drumului de culme, au apărut : 10 vârfuri de săgeată din fier de tipologii diferite, cataramă din fier de harnaşament, verigă din plumb (posibil inel), cuie din fier şi nit de dimensiuni diferite, cui din fier (ţintă) de la talpa sandalelor romane (caligae), proiectil (bilă) din plumb, lame de cuţit din fier, 2 verigi din bronz, posibil de la echipamentul de harnaşament roman, unealtă (dorn) din fier, vârf de lance din fier, cu patru laturi, cu suport din bronz gravat şi un cosor din fier.Vârful de lance este un obiect inedit, însăşi prin faptul că îmbină oţelul de la partea activă, cu aliajul de bronz ce compune corpul lancei.Ornamentul este deosebit, „evil-eye” şi forme geometrice.Chiar şi partea inferioară pare misterioasă, ca şi sistem de prindere pe un suport de lemn, bănuiesc.Dat fiind contextul, am înclinat să cred că este vârful unui pilum roman, poate un model aparte...Pentru cei interesaţi de date suplimentare, ataşez poze cu cotele editate în milimetri, plus alte imagini detaliate.Greutatea este de 117 grame.Referitor la ultimul obiect, cosorul, acesta este dintr-un oţel de foarte bună calitate, având partea interioară (cea activă) încă ascuţită.La capătul opus, este prevăzut cu un cârlig perpendicular de fixare pe suportul de lemn.Această parte inferioară a cosorului, are făcute de către fierar pe muchii, tăieturi, pentru a nu mişca, pentru a se fixa pe suportul de lemn cât mai eficient.Este destul de robust şi prea mare (mai ales cu o coadă de lemn ataşată), pentru a fi folosit cu singură mână, la tăierea vegetaţiei.Având în vederea forma şi robusteţea sa, cred că putea fi folosit ca armă de luptă.Am pornit de la faptul că, un cosor de mari dimensiuni ca acesta, era mult mai eficient ca armă de luptă decât pentru a fi utilizat în activităţi de natură domestică.Greutatea, unghiul şi vârful sănătos cu tăişul bun, puteau face ravagii unui inamic.Deja ştim că populaţiile triburilor dacice şi nu numai, foloseau în antichitate cosoarele de fier, cu coadă de lemn pentru apucarea cu ambele mâini, precum falx-ul, ca eficiente arme de luptă. Şi în cazul acestui obiect, pentru doritori specialişti, pasionaţi, curioşi, am inserat date suplimentare privind cotele la milimetru şi poze ale detaliilor. Greutatea cosorului, este de 363 grame.
Sursa informațiilor Pop Iuliu Cristinel.
VII. (4) În continuarea postărilor nr.1, nr.2 şi nr.3, pe ultimul segment al drumului de culme, au apărut : 6 lame de cuţit din fier, un cuţit cu lama din fier şi mâner din bronz ornat, cu agăţătoare, 12 vârfuri de săgeată din fier de tipologii diferite, cuie diferite din fier, nit din bronz, solz de armură din cupru, buterolă din fier, fibulă din bronz din perioada romană, amnar de mică dimensiune, posibil antic, verigă din bronz (posibil inel), cataramă din fier cu pin, buton din fier de la mânerul unei spade, pinten medieval cu rotiţa detaşată, din fier, având şi sistemul de prindere, pinten medieval cu rotiţă, din fier, având şi sistemul de prindere, pinten medieval cu spin, din fier, probabil din perioada migraţiilor, cheie din fier, 2 amnare medievale, furculiţă posibil medievală, din fier, o frumoasă broşă medievală de formă dreptunghiulară, din argint.Urmele materiale prezentate în cele 4 postări, datând din epoca fierului şi antichitatea romană, până la perioada migraţiilor, evul mediu, pot recompune o parte din istoria acelor locuri.
Sursa informațiilor Pop Iuliu Cristinel.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu