Descoperiri arheologice de excepție în curtea imobilului ce va găzdui viitorul sediu al CJ Alba

Urme ale unei așezări dacice de dinainte de cucerirea romană au fost descoperite, în premieră, în incinta Cetății Alba Carolina, în timpul săpăturilor arheologice cu caracter preventiv efectuate în curtea interioară a unei clădiri care va găzdui viitorul sediu al Consiliului Județean (CJ) Alba.

Cu prilejul săpăturilor efectuate anul trecut au fost, de asemenea, descoperite mai multe barăci romane, un altar votiv dedicat lui Jupiter și Geniului protector al unei centurii, dar și un strat de arsură posibil provenit din timpul invaziei turco-tătare din 1658.

Situată în imediata apropiere a Porții a III-a, în clădirea în care se va muta CJ Alba și care dispune de un spațiu extrem de generos, a funcționat, până în urmă cu doi ani, timp de trei decenii, Centrul Militar, care a fost relocat într-un alt sediu.

Numărându-se printre primele construite în fortificația de tip Vauban, în clădirea ridicată în secolul al XVIII-lea se va muta CJ Alba, instituție care funcționează în prezent într-un imobil aflat, de câțiva ani, în administrarea Ministerului Justiției, unde se găsește și sediul Curții de Apel Alba Iulia. Pe termen lung, reprezentanții instanței își doresc ca Palatul Administrativ să redevină Palatul Justiției, motiv pentru care reprezentanții CJ Alba au decis să caute un alt sediu.

De reabilitarea și refuncționalizarea clădirii se va ocupa o firmă din București, urmând ca lucrările se se finalizeze până în vara anului viitor, a afirmat, pentru AGERPRES, președintele CJ, Ion Dumitrel.

Un pas obligatoriu până la demararea lucrărilor a fost realizarea de cercetări arheologice cu caracter preventiv, acestea fiind coordonate de arheologul Radu Ion Ota și desfășurate în perioada iulie-decembrie 2016. Săpăturile au fost efectuate până la cinci metri adâncime. "Pe amplasamentul săpăturii am determinat mai multe faze de locuire din interiorul fostului castru roman, care a fost folosit și în perioada ulterioară retragerii armatei și administrației romane din Dacia. Castrul roman a fost folosit și în evul mediu ca fortificație și a funcționat ca fortificație și în timpul Principatului Transilvaniei, în secolele XVI-XVII", a explicat acesta pentru AGERPRES.

Au fost descoperite mai multe barăci, clădiri ale soldaților din Legiunea XIII Gemina. "În interiorul unei astfel de clădiri am identificat și am recuperat un altar votiv, descoperit in situ, deci nu a fost mișcat de 1.700 — 1.800 de ani de acolo. E vorba de un altar votiv din calcar, cu o inscripție păstrată în proporție de 90%, din textul căreia aflăm că este un altar dedicat zeilor Jupiter, cel prea Bun și prea Mare, și Geniului protector al centuriei (centuria era o unitate din cadrul legiunii — n.r.). Personajul care închină acest altar se numește Marcus Attilius Valens optio ( optio era un subofițer, al doilea în comandă după centurion — n.r.)", a declarat Radu Ion Ota.

Altarul a fost descoperit la circa trei metri adâncime și va fi expus, potrivit arheologului, în viitoarea sală multifuncțională a CJ. Ota a opinat, bazându-se și pe discuțiile pe care le-a avut cu alți colegi arheologi, că altarul ar putea fi "singurul altar închinat unui Geniu al centuriei găsit in situ".

"Am găsit urme de locuire și din alte perioade, nu numai romane. Ce este foarte important în această săpătură este că am identificat urmele unei așezări dacice. Daci care au locuit înainte de cucerirea romană pe teritoriul castrului. E pentru prima oară când se documentează așa ceva. E o premieră", a afirmat Radu Ion Ota.

Arheologul a spus că e greu de stabilit o cronologie în ceea ce privește așezarea dacică. "Deocamdată, în actualul stadiu al cercetării și al analizei materialului arheologic, încă nu ne putem pronunța cu privire la o datare exactă și nici nu știu dacă o să putem face o datare foarte exactă pe câteva cioburi", a subliniat istoricul.

Inventarul constă în fragmente ceramice cu decor specific perioadei La Tene, a doua vârstă a fierului. "Materialele sunt dacice în mod sigur. A fost o locuire dacică. Pentru prima dată se poate să fie atestată o locuire dacică pe teritoriul viitorului castru roman de la Apulum", a afirmat Ota.

După perioada romană a existat o locuire intensă în secolul IV, în perioada post-romană, și sunt, de asemenea, urme sporadice din secolele X, XI, XII, culminând cu perioada Principatului Transilvaniei din secolele XVI—XVII.

"Un alt lucru foarte interesant este faptul că am identificat un strat de arsură, de incendiere, cam de 30 de centimetri grosime, care este posibil să fi fost provocată de invazia lui Ali Pașa, o invazie turco — tătară, care a distrus cetatea principilor și orașul din afara cetății la 1658. E posibil ca acest strat de incendiere să ateste un eveniment istoric despre care știm din izvoarele istorice ale vremii. Atunci a fost un asediu al armatei turce, care a avut 50.000 de soldați, iar cetatea era apărată cam de 2.000 de soldați", a spus Ota.

S-a propus și s-a acceptat de către Comisia Națională de Arheologie conservarea in situ a zidurilor romane, iar altarul votiv probabil va fi introdus într-un mini-circuit muzeal. "Asta depinde de cei de la CJ, când vor amenaja acea sală de ședințe, unde vor fi păstrate și conservate zidurile romane", a conchis Radu Ota, care a efectuat săpăturile alături de arheologul Cristian Florescu.

"Avem o mică modificare în proiect, ca urmare a descoperirilor arheologice, ce vor trebui puse în valoare", a declarat președintele CJ.

Acesta a spus că are tot interesul ca descoperirile să fie vizibile, urmând ca altarul votiv să fie amplasat în sala de conferințe.

Ion Dumitrel a estimat că lucrările de reabilitare vor fi finalizate până în vara anului viitor.

AGERPRES/ (A,AS — autor: Marinela Brumar, editor: Diana Dumitru, editor online: Gabriela Badea)

Sursa informaţiilor şi imaginilor AGERPRES.