Desfăşurată sub deviza Cărturarul în biblioteca sa, cea de-a XIX-a ediţie a Zilelor Bibliotecii Naţionale (8-9 decembrie 2016) include secţiunile: „Carte sau Luminăˮ: 300 de ani de la moartea Sfîntului Ierarh Martir Antim Ivireanul; „Jurnal de savant”: starea activităţii ştiinţifice şi de cercetare româneşti contemporane; Intermezzo: Cititori, obiceiuri şi habitate de lectură. O încercare antropologică; Cămara cărturarului: destine ale unor biblioteci şi arhive de cărturari.
Istoria culturală e tributară, în bună parte, istoriilor personale ale cărturarilor în raport cu „habitatul” lor, natural sau dobîndit – biblioteca şi cabinetul de lucru. Aducîndu-l în discuţie pe Antim Ivireanul – de la a cărui moarte martirică se împlinesc 300 de ani, truditor într-ale tipăririi, diortosirii, tîlcuirii şi propovăduirii Cuvîntului pe tărîm românesc, cămările cărturăreşti ale unor personalităţi precum episcopul Batthyány Ignàc – de la a cărui naştere se împlinesc 275 de ani, Virgil Cândea, Dan Sluşanschi, Neagu Djuvara şi Mihai Şora, dar şi „starea” activităţii ştiinţifice româneşti contemporane şi dependenţa sa de spaţiul documentar al bibliotecii, ediţia din acest an a Zilelor Bibliotecii Naţionale încearcă un demers antropologic privitor la relaţia dintre cărturar (în ipostazele sale de intelectual, cercetător, autor, consumator şi utilizator lucid şi responsabil de carte) şi bibliotecă, fie ea personală sau publică, tradiţională sau „mutată în virtual”.
Evenimentul va avea loc în spaţiul Symposium – parter. Intrarea este liberă.
În folosinţa lui Antim, notează Sfîntul Ierarh Martir Antim Ivireanul pe cărţile sale; Am fost vremelnic al lui Virgil Cândea spune ex-librisul de pe volumele din biblioteca binecunoscutului cărturar; „La mine acasă mă trag cel mai adesea în cărtularul meu (librairie) […]. Croiala încăperii […] roată în jur îmi pune sub ochi cărţile, aşezate în rafturi pe cinci rînduri”, scrie Montaigne într-unul dintre eseurile sale; „Avînd o bună memorie vizuală, i-aş putea spune secretarei: Fă şapte paşi vertical, întoarce-te apoi 45° la dreapta şi ridică mâna la 1,35 metri. Ar avea poate şansa să-mi găsească astfel o carte în bibliotecă!”, declara Umberto Eco într-un interviu din 2011. Istoria culturală e tributară, în bună parte, istoriilor personale ale cărturarilor în raport cu „habitatul” lor, natural sau dobîndit – biblioteca şi cabinetul de lucru. Aducîndu-l în discuţie pe Antim Ivireanul – de la a cărui moarte martirică se împlinesc 300 de ani, truditor într-ale tipăririi, diortosirii, tîlcuirii şi propovăduirii Cuvîntului pe tărîm românesc, cămările cărturăreşti ale unor personalităţi precum episcopul Batthyány Ignàc – de la a cărui naştere se împlinesc 275 de ani, Virgil Cândea, Dan Sluşanschi, Neagu Djuvara şi Mihai Şora, dar şi „starea” activităţii ştiinţifice româneşti contemporane şi dependenţa sa de spaţiul documentar al bibliotecii, ediţia din acest an a Zilelor Bibliotecii Naţionale încearcă un demers antropologic privitor la relaţia dintre cărturar (în ipostazele sale de intelectual, cercetător, autor, consumator şi utilizator lucid şi responsabil de carte) şi bibliotecă, fie ea personală sau publică, tradiţională sau „mutată în virtual”.
Zilele Bibliotecii Naţionale, ediţia a XIX-a – Cărturarul în biblioteca sa, debutează joi, 8 decembrie 2016, 09:30, prin simpozionul „Carte sau Luminăˮ: 300 de ani de la moartea Sfîntului Ierarh Martir Antim Ivireanul. Izvor de credinţă, învăţătură şi cunoaştere, cartea a fost definită de tipograful, diortositorul și teologhisitorul Antim Ivireanul, mitropolitul martir, prin metafora revelatoare Carte sau lumină, titlu dat Manualului în contra schismei papistaşilor al lui Maxim Peloponesianul, carte pe care Antim o traduce pentru prima dată în română, tipărind-o la Snagov în 1699. Propunînd ca teme de reflecţie Tipograful, diortositorul şi teologhisitorul Antim Ivireanul şi „În folosinţa lui Antim” – pe urmele cărţilor din biblioteca lui Antim Ivireanul, simpozionul include prelegeri susţinute de: prof. univ. dr. Eugenia-Zamfira Mihail, dr. Doru Bădără – Şef Serviciu Bibliofilie – Biblioteca Centrală Universitară „Carol Iˮ, Arhim. dr. Policarp Chiţulescu – Director al Bibliotecii Sfîntului Sinod, Arhimandrit drd. Mihail Stanciu – Mănăstirea Antim din Bucureşti, Ieromonah Antim Motorga – Arhiepiscopia Rîmnicului, prof. univ. dr. Ştefan Radu Vergatti – Facultatea de Ştiinţe Umaniste, Universitatea din Târgovişte, lector univ. dr. Laurenţiu Avram – Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti, lector univ. dr. Lucian Dogan – Facultatea de Teologie, Universitatea din Bucureşti, drd. Silviu-Constantin Nedelcu – Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti. Moderator: dr. Anca Andreescu, Şef Serviciu Colecţii Speciale, Biblioteca Naţională.
Programul continuă cu mesele rotunde: UNESCO – Bilanţul celor mai semnificative evenimente culturale şi apariţii editoriale din Anul Ivireanul – 300 şi Probleme de conservare şi restaurare specifice tipăriturilor româneşti din secolele XVII-XVIII (participă: Mariana Nesfîntu; lector. univ. dr. Lucian Dogan – Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul”,; Oana Păcurariu – Şef serviciu Centrul Național de Patologia şi Restaurarea Documentelor – Biblioteca Naţională; Valentina Albei şi Gabriela Corbeanu – Centrul Naţional de Patologia şi Restaurarea Documentelor. Biblioteca Naţională; Consuela Cioboteanu – Muzeul Literaturii Române; Rodica Antonescu – Muzeul de Istorie al Municipiului Bucureşti; Roxana Deaconu şi Ovidiu Moţ – Muzeul de Istorie al Municipiului Bucureşti; Corina Constantinescu – Şef Laborator Restaurare Carte, Biblioteca Academiei Române; Muzeul Naţional de Artă; Cristina Petcu – Muzeul Naţional de Istorie. Moderator: lector. univ. dr. Lucian Dogan.
Pe agenda primei zile figurează de asemenea: vernisajul expoziţiei Antim Ivireanul – cărturar şi tipograf. Cărţi vechi aflate în colecţiile Bibliotecii Naţionale (curator: Mariana Irimia, Colecţii Speciale, Biblioteca Naţională); prezentarea Biobibliografiei Antim Ivireanul (Dina Paladi, Biroul Referinţe Bibliografice, Biblioteca Naţională); lansarea noilor numere din Revista Română de Istorie a Cărţii şi Revista Română de Conservare şi Restaurare a Cărţii.
Cea de-a doua zi, 9 decembrie 2016, 10:00, se deschide cu secţiunea „Jurnal de savant”: starea activităţii ştiinţifice şi de cercetare româneşti contemporane, care propune cîteva teme de reflecţie: Rigorile de documentare, elaborare şi publicare a unei lucrări ştiinţifice/de cercetare; Deontologia documentării şi a publicării de literatură ştiinţifică; Sistemele de evaluare şi de validare a lucrărilor ştiinţifice. Secţiunea include o masa rotundă la care sînt aşteptaţi să participe: prof. univ. dr. Mircea Dumitru, Ministrul Educaţiei şi Cercetării; prof. univ. dr. Liviu Papadima – Facultatea de Litere. Universitatea din Bucureşti; prof. univ. dr. Rodica Zafiu – Facultatea de Litere. Universitatea din Bucureşti; prof. univ. dr. Mircea Anghelescu – Facultatea de Litere. Universitatea din Bucureşti; prof. univ. dr. Mircea Vasilescu – Facultatea de Litere. Universitatea din Bucureşti; prof. univ. dr. Vlad Alexandrescu - de Limbi și Literaturi Străine. Universitatea din Bucureşti; prof. univ. dr. Madeea Axinciuc – Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine. Universitatea din Bucureşti; prof. univ. dr. Marian Popescu – Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării. Universitatea din Bucureşti; prof. univ. dr. Vintilă Mihăilescu – Facultatea de Sociologie şi Psihologie. Universitatea din Bucureşti; prof. univ. dr. Liviu Chelcea – Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială. Universitatea din Bucureşti; lector univ. dr. Alexandru Mihăilă – Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul”. Universitatea din Bucureşti. Moderator: lect. univ. dr. Octavian Gordon, Director General al Bibliotecii Naţionale.
Secţiunea include, de asemenea: masa rotundă Tabloul producţiei de carte ştiinţifică ditată în România după 1990 (Editura Academiei Române, Editura Pro Universitaria, Editura Ars Docendi, Editura Universităţii Bucureşti, Editura Politehnica Press, Editura Didactică şi Pedagogică etc.); Privire critică asupra activităţii de cercetare în domeniul Biblioteconomie şi Ştiinţa Informării din România în perioada 1990-2014 (dr. Tabita Chiriţă, Biblioteca Naţională); lansarea seriei Jurnal de savant şi a numărului 41 din Revista Bibliotecii Naţionale a României.
Programul continuă cu o prelegere susţinută, de la ora 16:00, de conf. univ. dr. Alexandru Ofrim în cadrul unui Intermezzo: Cititori, obiceiuri şi habitate de lectură. O încercare antropologică.
Secţiunea Cămara cărturarului: destine ale unor biblioteci şi arhive de cărturari, 16:45 – care încheie ediţia din acest an a Zilelor Bibliotecii Naţionale – va pune în discuţie istoria „dedalurilor” de cărţi şi manuscrise (îmblînzite sau mai puţin îmblînzite) ale unor mari cărturari şi bibliofili precum episcopul Batthyány Ignàc, Virgil Cândea, Dan Sluşanschi, Neagu Djuvara şi Mihai Şora.
La masa rotundă Cămara cărturarului: Profesorul Dan Sluşanschi şi fondul documentar donat Colegiului Noua Europă, desfăşurată de la ora 18:00, sînt aşteptaţi să participe: Andrei Pleşu, Mihai Şora, Luiza Şora, Francisca Băltăceanu, Daniela Sluşanschi, Nicolae Şerban Tanaşoca, Andrei Pippidi, Bogdan Tătaru-Cazaban, Octavian Gordon. Moderator: Dan Erceanu. Cu acest prilej, va prezentat filmul-eseu Prin colb de cronici. La pas cu un cărturar – Mihai Şora, realizat de Luiza Şora.
Sursa informaţiilor aici.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu