Expoziția găzduiește și lucrările artistei fotograf Kathleen Laraia McLaughlin din Statele Unite ale Americii.
*
Verile, de dimineața până seara, ba chiar de primăvara devreme până toamna târziu, în zonele de deal și de munte se muncește la fân. Sute de căpițe și clăi de fân răsfirate împânzesc un teritoriu care capătă aspectele unei platforme mono-industriale vegetale. Unele rămân pe câmp până iarna, târziu, când sunt încărcate în căruțe sau sănii trase de cai, ori tractoare, pe măsură ce fânul bine așezat în șuri se împuținează. Clăile de fân, cu variate forme și dimensiuni, sunt parte a peisajului cultural și social devenit emblematic în zonele de munte și atrag atenția asupra faptului că, de-a lungul ultimului secol, peisajele europene de acest fel s-au transformat radical, ca urmare a schimbărilor socio-politice și economice care au dus la reducerea numărului de suprafețe administrate prin metode tradiționale, precum pajiștile semi-naturale bogate în biodiversitate.
Politicile construite recent în jurul conceptului de peisaj cultural sunt în dialog cu preocuparea crescândă pentru recuperarea biodiversității și a cunoștințelor de management tradițional al teritoriului. Actorilor agricoli care administrează pământul prin metode non-industriale – și mai ales celor care fac fân – li se propune în acest context un nou rol, de furnizor de servicii de ecosistem. În același timp, tehnologia își face apariția în munca fânului și devine vizibilă atât în natura acestei munci, cât și în managementul peisajului.
Din 2009, o echipă interdisciplinară de biologi, antropologi și istorici agrari au pus bazele unui proiect de cercetare etnografică în câteva zone montane din județele Maramureș, Cluj și Brașov, investigând cunoașterile și practicile care se materializează în fânețele și pășunile considerate astăzi elemente cheie ale menținerii biodiversității, dar investigând și transformările aduse de politicile de subvenționare asupra practicilor care au condus la conservarea acestor piesaje.
Dincolo de zecile de interviuri sau discuții spontane avute cu localnicii în câteva sate din aria investigată, rezultatele imediate ale acestei cercetări s-au materializat într-o arhivă fotografică care documentează cunoașteri și practici tradiționale încă prezente, dar și tranzițiile recente ale acestora. Cercetătorii au aflat că fânul e bun de cosit atunci când sună clocoticii (sau clocotișii) în iarbă; că există sărbători „mânioase”, când nu e bine să lucrezi la fân; că e mai bună grebla de plastic, pentru că nu își pierde ușor dinții, dar că cei ai greblei de lemn sunt mult mai ușor de înlocuit; că o claie trebuie să fie bine făcută și suplă, să nu atârne, „ca o broască”, pentru că asta ar atrage ironiile sătenilor la adresa proprietarului clăii; că oamenii nu pot cosi înainte de 1 iulie și nici nu au voie să mențină mai mult de 50 de arbori pe hectar pentru că asta i-ar priva de subvențiile de la stat; dar și că instituțiile care acordă subvențiile supraveghează terenurile din avion sau „cu satelitul”, în încercarea de a-i identifica pe cei care încalcă un set de reguli care, nu de puține ori, contrastează cu practicile tradiționale locale.
Expoziția de fotografie vă invită să descoperiți tradițiile, dar și tranzițiile fânului, de la firul de iarbă la clăile sau baloții de fân, să aflați secrete despre plante, ori legende locale, dar și să ascultați clocoticii sunând în iarbă.
La vernisajul expoziției, în data de 20 iulie, la ora 17, vă invităm și la o masă rotundă pe tema fânului și a biodiversității, la care vor participa Anna Westin, Tommy Lennartsson (CSB), Monica Stroe (SNSPA), Bogdan Iancu și Anamaria Iuga (MNȚR). Evenimentul va fi moderat de Vintilă Mihăilescu.
Fotografii de: Kathleen Laraia McLaughlin, Anamaria Iuga, Bogdan Iancu, Anna Westin, Monica Stroe.
Curatori expoziție: Bogdan Iancu, Cosmin Manolache, Anamaria Iuga
Intrarea este liberă.
Sursa informaţiilor: https://www.facebook.com/events/439829849510879
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu