Olăritul – tradiţie şi contemporaneitate

Muzeul de Artă Populară Constanţa organizează în perioada 23-25 iulie 2015 manifestarea “Olăritul – tradiţie şi contemporaneitate”, din cadrul unui ciclu amplu de manifestări “Meşteşuguri tradiţionale”.

Olăritul este astăzi unul dintre puţinele meşteşuguri populare care mai păstrează tehnica, materialele, ornamentica şi cromatica moştenite din vechime. Astfel, în centrele de olărit care mai produc în zilele noastre, lutul este frământat şi modelat la roata olarului, arderea se face în cuptoare de olar, iar instrumentele folosite la decorare sunt tradiţionale, precum şi repertoriul ornamental.

Ca etapă de evoluţie a meşteşugului în contemporaneitate şi adaptându-se necesităţilor moderne, olăritul poate fi considerat astăzi ca situându-se la cumpăna dintre meşteşug şi artă, olarii realizând în present şi alte forme decât cele tradiţionale, dar în care se mai păstrează motive şi tehnici decorative autentice.

Cele mai vechi obiecte provin din sec XVII din Bistriţa, ceramic din central dispărut de la Vama-Oaş, canceele şi farfuriile săseşti din Transilvania, ceramic galiţiană de tip Kuty lucrată în Bucovina, fondul vechi al ceramicii olteneşti de Horezu.

Acest meşteşug se continuă azi în satele de veche tradiţie sub forma unei ocupaţii în care este implicată întreaga familie: bărbaţii modelează la roată, iar femeile şi copii se îndeletnicesc cu decorarea lor.

Prin organizarea manifestării “Olăritul – tradiţie şi contemporaneitate” dorim să prezentăm evoluţia meşteşugului în câteva din centrele de olărit încă vii de pe teritoriul ţării noastre.

Olarul Marcel Mocanu vine din Braniștea, Galați cu roata olarului pe care va face demonstraţii de lucru. Ceramic sa est euna destinată uzului gospodăresc, astfel că tipurile de vase sunt căni, oale şi castroane, sumar decorate cu “picătura scursă”.

Din Baia Mare, olarul Sitar Cornel vine cu obiecte create în stilul ceramicii transilvănene de Vama-Oaş, Maramureş, care se evidențiază prin caracterul decorative, smalțul de bună calitate şi motivele specific zonei: ciorchinele de struguri, steaua, pasărea.

Din vestitul centru de ceramic de Horezu, Vâlcea va fi prezent olarul Gheorghe Iorga, care realizează farfurii ornamentate prin jirăvire cu instrumente ca gaița sau cornul, motivele central, tradiționale fiind peștele, soarele, cocoșul, biserica, copacul.

Centrul de olărit de la Corund, Harghita produce în present o ceramic foarte variată ca forme şi decor: platouri, farfurii, vaze, sfeşnice, căni, ploşti, jucării – fluierici, cahle etc. Meşterul Mathe Denes este unul din cei mai cunoscuţi olari din zonă.

Prin prezenţa la Constanţa a acestor familii de olari din centre cunoscute ale ceramicii populare, care transmit de generaţii modelarea lutului la roată, ne propunem să oferim o imagine de ansamblu asupra evoluţiei şi continuităţii meşteşugului olăritului în timp, în formele sale autentice.

Sursa informaţiilor: https://www.facebook.com/294468907231501/photos/a.296468540364871.85346.294468907231501/1050205718324479/?type=1&theater