𝐈𝐬𝐢𝐬, 𝐦𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐳𝐞𝐢𝐭̗𝐚̆ 𝐚 𝐄𝐠𝐢𝐩𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢, 𝐚𝐝𝐨𝐫𝐚𝐭𝐚̆ 𝐥𝐚 𝐓𝐨𝐦𝐢𝐬 𝐢̂𝐧 𝐞𝐩𝐨𝐜𝐚 𝐫𝐨𝐦𝐚𝐧𝐚̆

 

Astăzi prezentăm o nouă divinitate a 𝐓𝐨𝐦𝐢𝐬𝐮𝐥𝐮𝐢 antic: 𝐈𝐬𝐢𝐬. Bustul său din marmură albă, datat în a doua jumătate a secolului III p.Chr., este una dintre cele mai frumoase piese ale Tezaurului de Sculpturi, descoperit la 1 aprilie 1962. Piesa s-a păstrat exemplar și conține toate elementele care contribuie la identificarea divinității. 

Astfel, părul foarte bogat este pieptănat într-o manieră specifică, fiind despărțit la mijloc de o cărare care se prelungește în spate până aproape de ceafă. Pe creștet se află unul dintre simbolurile specifice zeiței - semiluna, frecvent întâlnită în reprezentările sale din antichitate.

Zeița poartă un ℎ𝑖𝑚𝑎𝑡𝑖𝑜𝑛 (manta), ale cărui colțuri sunt legate laolaltă într-un nod cunoscut sub numele de „nod isiac”. Divinitate de origine egipteană, populară și în epocă romană imperială, Isis era soția Marelui Osiris (ulterior numit și Serapis), zeiță a vieții și a morții, magică vindecătoare a suferinzilor și a muribunzilor, patroană a dragostei pure, a căsătoriei și a armoniei matrimoniale, dar și divinitate a fecundității, a vegetației și a grânelor.

Popularitatea ei a depășit granițele Egiptului, fiind adorată în întreaga lume greco-romană. Adorarea sa la Tomis este dovedită de monumente și inscripții și este una firească, ținând cont de faptul că în orașul vest-pontic locuiau, în secolele I-III p. Chr., numeroși orientali: negustori, soldați, coloniști și sclavi. O inscripție atestă chiar existența la Tomis a unui 𝑜𝑖𝑘𝑜𝑠 (casă de comerț, companie) format din armatori egipteni, originari din Alexandria și stabiliți în orașul vest-pontic. Cultul zeiței Isis, acceptat într-o lume romană tolerantă din punct de vedere religios, a fost preluat însă și de persoane de alte origini decât cele orientale. Se cunoaște astfel faptul că la Tomis aveau loc sărbători isiace, în cinstea zeiței, adevărate festivaluri publice în cadrul cărora aveau loc procesiuni, banchete, parade și spectacole.

𝐑𝐞𝐜𝐥𝐚𝐦𝐚 𝐳𝐢𝐥𝐞𝐢 – 𝐏𝐞 𝐁𝐮𝐥𝐞𝐯𝐚𝐫𝐝, 𝐨𝐩𝐫𝐢𝐭̗𝐢-𝐯𝐚̆ 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐨 𝐜𝐥𝐢𝐩𝐚̆ 𝐥𝐚 𝐇𝐚𝐥𝐚 𝐝𝐞 𝐁𝐞𝐫𝐞 𝐍𝐢𝐜𝐮 𝐈𝐨𝐧𝐞𝐬𝐜𝐮, 𝐩𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐝𝐫𝐮𝐦 𝐝𝐞 𝐂𝐚𝐳𝐢𝐧𝐨, 𝐮𝐧𝐝𝐞 𝐠𝐚̆𝐬𝐢𝐭̗𝐢 𝐂𝐞𝐥𝐞 𝐦𝐚𝐢 𝐛𝐮𝐧𝐞 𝐟𝐫𝐢𝐩𝐭𝐮𝐫𝐢 𝐫𝐞𝐜𝐢 𝐬̗𝐢 𝐥𝐚 𝐠𝐫𝐚̆𝐭𝐚𝐫, 𝐁𝐞𝐫𝐞 𝐥𝐚 𝐠𝐡𝐢𝐚𝐭̗𝐚̆ 𝐬̗𝐢 𝐨𝐫𝐢𝐜𝐞 𝐚𝐥𝐭𝐞 𝐛𝐚̆𝐮𝐭𝐮𝐫𝐢 𝐬̗𝐢 𝐠𝐮𝐬𝐭𝐚̆𝐫𝐢. (𝐆𝐡𝐢𝐝𝐮𝐥 𝐢𝐥𝐮𝐬𝐭𝐫𝐚𝐭 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̗𝐚 𝐬̗𝐢 𝐓𝐞𝐤𝐢𝐫𝐠𝐡𝐢𝐨𝐥𝐮𝐥, 𝟏𝟗𝟐𝟒)

Mențiune – Hala de bere funcționa în clădirea de mai târziu a Acvariului Constanța. Bulevardul menționat era General Averescu (în anii 20), astăzi Faleza Cazinoului.

Sursă foto: MINAC

https://minac.ro/14-aprilie-isis-marea-zeita-a-egiptului.../

 
#MINAC #14aprilie #calendaristoric #AstazilaConstanta #Isis #Tomis #Egipt #zei #antichitate #muzeu #istorie

 

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.