𝐄𝐗𝐏𝐎𝐍𝐀𝐓𝐔𝐋 𝐋𝐔𝐍𝐈𝐈 𝐒𝐄𝐏𝐓𝐄𝐌𝐁𝐑𝐈𝐄 𝐋𝐀 𝐒𝐄𝐂𝐓̦𝐈𝐀 𝐃𝐄 𝐄𝐓𝐍𝐎𝐆𝐑𝐀𝐅𝐈𝐄
𝐂𝐨𝐬𝐭𝐮𝐦𝐮𝐥 𝐩𝐚̆𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐮𝐧𝐠𝐮𝐫𝐞𝐧𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐧𝐨𝐫𝐝𝐮𝐥 𝐎𝐥𝐭𝐞𝐧𝐢𝐞𝐢, 𝐩𝐫𝐞𝐩𝐨𝐧𝐝𝐞𝐫𝐞𝐧𝐭 𝐢̂𝐧 𝐕𝐚𝐢𝐝𝐞𝐞𝐧𝐢 (𝐕𝐚̂𝐥𝐜𝐞𝐚) 𝐬̦𝐢 𝐍𝐨𝐯𝐚𝐜𝐢 (𝐆𝐨𝐫𝐣) 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐮𝐧𝐚 𝐝𝐢𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐜𝐞𝐥𝐞 𝐦𝐚𝐢 𝐫𝐞𝐩𝐫𝐞𝐳𝐞𝐧𝐭𝐚𝐭𝐢𝐯𝐞 𝐟𝐨𝐫𝐦𝐞 𝐝𝐞 𝐩𝐨𝐫𝐭 𝐩𝐨𝐩𝐮𝐥𝐚𝐫 𝐝𝐢𝐧 𝐳𝐨𝐧𝐚 𝐬𝐮𝐛𝐜𝐚𝐫𝐩𝐚𝐭𝐢𝐜𝐚̆ 𝐚 𝐎𝐥𝐭𝐞𝐧𝐢𝐞𝐢, 𝐚𝐯𝐚̂𝐧𝐝 𝐫𝐚̆𝐝𝐚̆𝐜𝐢𝐧𝐢 𝐭𝐫𝐚𝐧𝐬𝐢𝐥𝐯𝐚̆𝐧𝐞𝐧𝐞, 𝐚𝐝𝐮𝐬 𝐟𝐢𝐢𝐧𝐝 𝐝𝐞 𝐜𝐢𝐨𝐛𝐚𝐧𝐢 𝐯𝐞𝐧𝐢𝐭̦𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐀𝐫𝐝𝐞𝐚𝐥, 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐚𝐮 𝐜𝐨𝐛𝐨𝐫𝐚̂𝐭 𝐩𝐞 𝐕𝐚𝐥𝐞𝐚 𝐎𝐥𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐬̦𝐢 𝐚 𝐉𝐢𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐜𝐮 𝐭𝐮𝐫𝐦𝐞𝐥𝐞 𝐥𝐨𝐫. 
𝑂 𝑑𝑎𝑡𝑎̆ 𝑐𝑢 𝑜𝑏𝑖𝑐𝑒𝑖𝑢𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑡𝑟𝑎𝑑𝑖𝑡̦𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙𝑒 𝑠𝑝𝑒𝑐𝑖𝑓𝑖𝑐𝑒 𝑜𝑐𝑢𝑝𝑎𝑡̦𝑖𝑒𝑖 𝑝𝑎̆𝑠𝑡𝑜𝑟𝑖𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖, 𝑐𝑜𝑚𝑢𝑛𝑖𝑡𝑎̆𝑡̦𝑖𝑙𝑒 𝑑𝑒 𝑢𝑛𝑔𝑢𝑟𝑒𝑛𝑖 𝑑𝑒 𝑙𝑎 𝑛𝑜𝑖 𝑎𝑢 𝑝𝑎̆𝑠𝑡𝑟𝑎𝑡 𝑠̦𝑖 𝑖𝑛𝑡𝑟𝑜𝑑𝑢𝑠 𝑝𝑜𝑟𝑡𝑢𝑙 𝑙𝑜𝑟 𝑡𝑟𝑎𝑑𝑖𝑡̦𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙, 𝑢𝑛𝑢𝑙 𝑠𝑜𝑏𝑟𝑢, 𝑎𝑣𝑎̂𝑛𝑑 𝑐𝑎𝑟𝑎𝑐𝑡𝑒𝑟𝑖𝑠𝑡𝑖𝑐𝑎 𝑐𝑟𝑜𝑚𝑎𝑡𝑖𝑐𝑎̆ 𝑎𝑙𝑡𝑒𝑟𝑛𝑎𝑛𝑡̦𝑎 𝑛𝑒𝑔𝑟𝑢 𝑠̦𝑖 𝑎𝑙𝑏. 
𝑪𝒐𝒔𝒕𝒖𝒎𝒖𝒍 𝒔𝒆 𝒓𝒆𝒎𝒂𝒓𝒄𝒂̆ 𝒑𝒓𝒊𝒏 𝒔𝒊𝒎𝒑𝒍𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆 𝒔̦𝒊 𝒇𝒖𝒏𝒄𝒕̦𝒊𝒐𝒏𝒂𝒍𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆, 𝒂𝒅𝒂𝒑𝒕𝒂𝒕𝒂̆ 𝒗𝒊𝒆𝒕̦𝒊𝒊 𝒅𝒆 𝒎𝒖𝒏𝒕𝒆: cămăși albe din bumbac țesut industrial de cele mai multe ori, brodate cu arnici negru și decorat cu benzi din bumbac negru, cu oprege din lână sau dimie neagră și basmale țesute din lână, iar bărbații poartă cămăși albe din bumbac, cu cioareci din lână albă sau gri, pieptare și cojoace ornamentate discret, chimire late din piele, pălării negre cu boruri înguste sau căciuli din blană. Ia femeiască are „𝑢𝑚𝑎̆𝑟𝑎𝑠̦”, o altiță minimală amplasată pe umăr, bentițele din bumbac negru care alcătuiesc râurile umărului cămășii fiind îngustate. 
𝑫𝒆𝒄𝒐𝒓𝒖𝒍 𝒄𝒂̆𝒎𝒂̆𝒔̦𝒊𝒍𝒐𝒓 purtate de ciobănițe cu prilejul diferitelor sărbători era discret, cusut cu migală, pe un singur fir de arnici negru, având motive geometrizate și florale stilizate.
În anotimpurile reci, păstorii poartă sarică sau cojoc din lână, mantale mari din lână albă sau neagră, indispensabile pe munte. Acest port, deși simplu, are detalii decorative specifice (cusături geometrice, motive geometrice) care conservă identitatea comunităților de ungureni și legătura lor cu spațiul trasilvănean, păstrând până astăzi simboluri de vechime pastorală și de viață liberă în munți. 
𝐏𝐚𝐭𝐫𝐢𝐦𝐨𝐧𝐢𝐮𝐥 𝐒𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐞𝐢 𝐝𝐞 𝐄𝐭𝐧𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐞 𝐚𝐥 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐎𝐥𝐭𝐞𝐧𝐢𝐞𝐢 𝐂𝐫𝐚𝐢𝐨𝐯𝐚 𝐚𝐛𝐮𝐧𝐝𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐩𝐢𝐞𝐩𝐭𝐚𝐫𝐞, 𝐜𝐨𝐣𝐨𝐚𝐜𝐞, 𝐜𝐚̆𝐦𝐚̆𝐬̦𝐢 𝐬̦𝐢 𝐨𝐩𝐫𝐞𝐠𝐞 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐢𝐟𝐢𝐜𝐞 𝐳𝐨𝐧𝐞𝐢 𝐩𝐨𝐩𝐮𝐥𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐩𝐚̆𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢. 𝐏𝐚̆𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐭𝐮𝐥 𝐬̦𝐢 𝐭𝐫𝐚𝐧𝐬𝐡𝐮𝐦𝐚𝐧𝐭̦𝐚 𝐚𝐮 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐬̦𝐢 𝐬𝐮𝐧𝐭 𝐩𝐫𝐚𝐜𝐭𝐢𝐜𝐚𝐭𝐞 𝐜𝐮 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐢𝐧𝐮𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐢̂𝐧 𝐎𝐥𝐭𝐞𝐧𝐢𝐚.
𝐌𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐚𝐥 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭 𝐝𝐞: 𝐝𝐫. 𝐑𝐨𝐱𝐚𝐧𝐚 𝐃𝐞𝐜𝐚, muzeograf - Secția de Etnografie.
𝐅𝐨𝐭𝐨: #MuzeulOltenieiSursa informațiilor Muzeul Olteniei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu