miercuri, 10 septembrie 2025

𝐅𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐋𝐞𝐠𝐞𝐧𝐝𝐞𝐥𝐞 𝐓𝐢𝐦𝐢𝐬̦𝐨𝐚𝐫𝐞𝐢 (𝐈𝐈): Curtea Regală de la Timișoara (1315–1323)

 





𝐅𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐋𝐞𝐠𝐞𝐧𝐝𝐞𝐥𝐞 𝐓𝐢𝐦𝐢𝐬̦𝐨𝐚𝐫𝐞𝐢 (𝐈𝐈)
Curtea Regală de la Timișoara (1315–1323)

Trei regine, un singur tron. Un rege angevin și o cetate care, pentru câțiva ani, a fost capitala Regatului Ungariei.
Când Carol Robert de Anjou și-a adus curtea la Timișoara, orașul s-a transformat într-un spectacol medieval. Pe lângă zidurile de piatră se adunau cavaleri în zale, soli din Europa, muzicanți italieni și nobili străluciți. Se organizau turniruri și vânători domnești, iar serbările aprindeau cetatea de lumină.
Cronicile povestesc despre nunta regelui cu Elisabeta: trompete, ospețe, jocuri cavalerești. Întregul oraș trăia zile de sărbătoare cum rar se văzuseră. Fiecare cununie regală aducea noi invitați, noi alianțe și noi povești.
Dar fastul era dublat de umbre. În 1317, un complot primejdios, condus de nobilul Zah, a fost pe punctul să zdruncine curtea. Tentativa de asasinat a fost dejucată, iar vinovații executați la poarta castelului. Timișoara a rămas atunci nu doar scena sărbătorilor, ci și a intrigilor sângeroase.
Anii aceștia au fost plini de pasiune și dramă. Elisabeta, prima soție, moare și este înmormântată aici, urmată apoi de Beatrix și de o altă Elisabeta, fiecare aducând iarăși sărbători și fast. Între iubiri, dolii și comploturi, cetatea își purta legenda.
În primăvara lui 1323, curtea se mută la Visegrad. Totuși, pentru câțiva ani, Timișoara a fost capitala unui regat: loc al puterii, al iubirilor princiare și al poveștilor care dau istoriei gustul de legendă.

Imagine 1: Nunta lui Carol Robert cu Elisabeta
Imagine 2: Carol Robert de Anjou pe tron
 
 
 
Sursa informațiilor Muzeul Național al Banatului.
 
Alte opinii de la Sorin Forțiu:
 
"acest text are atâtea greșeli încât nu știu de unde să încep (eu mă mir doar că la Muzeul Banatului, unde sunt medieviști valoroși, departamentul de PR postează chiar ce vrea!) ... nu a fost vorba de nici un complot în 1317 la Timișoara (ci la 17.04.1330 la Visegrád) al nobilului Zah, ci de un tată înnebunit de durere că fiica sa mai mică Clara, doamnă de onoare a reginei, a fost necinstită parese de fratele reginei ... singur s-a năpustit asupra familiei regale, care se afla la masă, și a reușit doar să-l rănească ușor pe rege la mâna dreaptă și să taie 4 degete de la mâna dreaptă a reginei înainte de-a fi omorât ... nu există vreo dovadă documentară că vreun turnir s-ar fi organizat la Timișoara între 1315-'23 ... ar fi fost și greu să se întâmple în condițiile în care regele era mai mult plecat în diferite părți ale regatului, unde lupta cu arma în mână să redobandească ascultarea supușilor ..." 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu