Muzeul Regiunii Porţilor de Fier FOTO Corina Macavei
Muzeul Regiunii Porţilor de Fier din Drobeta Turnu Severin este una din cele mai prestigioase instituţii muzeale din România, cu o colecţie impresionantă de peste 90.000 de piese. Nu este de mirare că hoţii au dat târcoale de-a lungul anilor în jurul acestei instituţii, care nu a fost protejată cu un sistem de supraveghere modern şi adecvat.
Impunătoarea construcţie în care este găzduit muzeul Regiunii Porţilor de Fier este o clădire declarată monument istoric, care se află pe terasa Dunării. Poate şi de aceea muzeul invocă inclusiv preistoria, deoarece aceasta a fost o zonă strategică, locuită din cele mai vechi timpuri.
Muzeul, înfiinţat de un mason
Istoria muzeului începe odată cu publicarea cărţii „Muzeul Severinului”, de către autorul V. Dimitrescu, în 1881. În lucrare el prezenta monumentele descoperite în judeţul Mehedinţi, cât şi antichităţile descoperite întâmplător sau prin cercetări sistematice, pe care autorităţile locale le strânseseră într-un singur loc. În 1912, prof. Al. Bărcăcilă (a făcut parte din Loja Masonică “Lumina”, care s-a înfiinţat la Turnu Severin în jurul anului 1900), înfiinţează „Muzeul Istoric al Liceului Traian”, care mai târziu este mutat în clădirea construită lângă castrul roman, ridicată special pentru găzduirea unui muzeu. După 1945, muzeul îşi dezvoltă activitatea şi importanţa, iar numele îi este schimbat în Muzeul Regiunii Porţilor de Fier. Reorganizat şi îmbogăţit, s-a deschis în forma actuală la 15 mai 1972.
Muzeul de la Turnu Severin poate fi considerat un muzeu în aer liber, aici fiind descoperite construcţii importante. Parte din piesele de la muzeu provin din castrul roman Drobeta, podul construit de Apollodor din Damasc la ordinul împăratului Traian, termele romane, fortificaţia poligonală din sec. XIII d. Chr., biserica mitropoliei Severinului.
Din 2009, în reabilitare
Din anul 2009, Muzeul Regiunii Porţilor de Fier se află într-un amplu proces de reabilitare cu fonduri europene, proiect prin care se doreşte ca această instituţie să constituie un produs turistic excepţional pentru turiştii care ajung la Drobeta Turnu Severin. Practic, după reabilitare, muzeul va avea o cu totul o altă înfăţişare, un modernă, cu pavilioane multifuncţionale, sală de conferinţe, cu o pasarelă pentru evitarea traversării căii ferate din vecinătatea Piciorului Podului lui Traian.
Au dispărut aproape 600 de monede
Recent, conducerea Muzeului Regiunii Porţilor de Fier a semnalat poliţiei dispariţiei unui număr important de monede din aur şi argint, dar şi a altor obiecte valoroase. Surse din rândul anchetatorilor ne-au dezvăluit faptul că furtul acestor monede, care cel mai probabil au fost trecute graniţa şi vândute pe piaţa neagră colecţionarilor pe sume fabuloase, a fost comis în perioada 2011-2013, adică taman în perioada în care lucrările de reabilitare erau în toi. Furtul a fost descoperit în urmă cu o lună, după cum susţine managerul muzeului, Doiniţa Chircu, cu ocazia unui inventar.
”Vă pot spune că această pierdere am constatat-o ca urmare a unui inventar de predare a gestiunii la pensionare din partea unui gestionar al muzeului şi am dispus reluarea inventarului. Momentul în care ancheta internă şi analiza inventarului ne-a condus către ideea că există această pierdere am sesizat personal organele abilitate ale statului şi suntem în curs de cercetare”, a declarat Doiniţa Chircu, managerul Muzeului Regiunii Porţilor de Fier.
Este vorba de 559 de piese, din care 178 din aur şi 376 din argint, care fac parte din tezaurul monetar al Muzeului Regiunii Porţilor de Fier.
Printre acestea amintim o brăţară dacică din argint cu cap de lup şi o fibulă datând din anul 80 i.Ch care fac parte din Tezaurul de la Izvorul Frumos, 203 monede: ducaţi veneţieni din aur (anii1300-1400) florini ungureşti din aur (anii 1300-1440), guldeni germani din aur (anii 1350-1400), groşi sârbeşti de argint, ducaţi din argint de pe timpul lui Mircea cel Bătrân, accele argint (anul1400) din Tezaurul Dudaşul Schelei, 130 monede ducaţi veneţieni din aur (anii 1380-1400), florini ungureşti din aur, ducaţi argint din timpul domniei lui Mircea cel Bătrân (anii 1380-1420) , groşi sârbeşti din argint, 158 de monede: ducaţi din aur (Olanda anul 1700), zechini veneţinei din aur (anul 1700), monede din argint din timpul Imperiului Otoman (anul 1800) din tezaurul de la Gornenţi, 66 de monede austriece din aur şi din argint din Tezaurul de la Balta.
Dosarul este în lucru acum la Inspectoratul Judeţean de Poliţie Mehedinţi, iar zeci de persoane sunt audiate zilele acestea, pe de o parte angajaţii muzeului, pe de altă parte angajaţii firmei care se ocupă de reabilitarea instituţiei. Cercetările duc însă spre un angajat al muzeului, un cunoscător al acestor valori, care fără doar şi poate a profitat din plin de debandada creată o dată cu mutarea tuturor pieselor din muzeu în diverse depozite din Turnu Severin.
S-a furat şi sabia generalului Cerchez
Nu este prima dată când Muzeul Regiunii Porţilor de Fier este zguduit de un asemenea scandal. În anul 1992, severinenii au fost scandalizaţi de furtul unei piese extrem de valoroase din colecţia acestui muzeu. Este vorba de sabia pe care generalul turc Osman Paşa atunci cand a capitulat şi s-a declarat prizonier în timpul Războiului de Independenţă, a predat-o generalului român Mihail Christodulă Cerchez, comandant al trupelor române la Plevna.
IPJ Mehedinţi a declanşat la vremea respectivă o amplă anchetă pentru identificarea autorului furtului, dar dosarul a rămas cu autor necunoscut. Din cercetările efectuate în dosar se pare că furtul a fost comis la comanda unui cetăţean turc, care a ţinut să recupereze sabia lui Osman Paşa. Poliţiştii au mers pe ipoteza că fiul unei angajate ar fi fost cel care a intrat noaptea prin efracţie în clădire, printr-un geam lăsat deschis, de unde a sustras sabia, pe care a trecut-o apoi graniţa până în Grecia.
La un moment dat, oamenii legii au crezut că dosarul va fi soluţionat. Cu ocazia unei percheziţii efectuate la domiciliul unui hoţ care la vremea respectivă le dădea mari bătăi de cap cu furturile de prin consignaţii, au găsit printre alte lucruri şi o sabie. Nicolae Daniel zis “Puşcărie” , care locuia într-o casă aflată undeva în spatele muzeului, le-a declarat anchetatorilor că a furat sabia pe timpul zilei, profitând de neatenţia supraveghetoarei. La expertiza efectuată la Bucureşti s-a constatat însă că era vorba de o sabie fără valoare de patrimoniu.
Piese de muzeu, lăsate în ploaie
În aprilie a.c. “Adevărul” semnala modul cum Muzeul Regiunii Porţilor de Fier din Drobeta Turnu Severin a înţeles să păstreze o serie de piese vechi. Acestea erau aruncate de-a valma în curtea muzeului, în cutii de lemn, deteriorate şi neacoperite, fără să fie protejate într-un fel de intemperiile vremii, dar nici de hoţi.
Conducerea Muzeului Regiunii Porţilor de Fier a spus la vremea respectivă că aceste obiecte nu au avut valoare pentru a fi prinse în inventarul şi patrimoniul muzeului şi că sunt păstrate pentru a fi folosite cu ocazia organizării unor ateliere de lucru cu elevii, atunci când muzeul se va redeschide.
„Nu puteţi aprecia dumneavoastră, de afară, ce-i cu materialul respectiv. Există specialişti care şi-au asumat răspunderea pentru acest lucru şi vocea lor trebuie ascultată şi făcută cunoscută. Este vorba de un material care, de-a lungul anilor, a rezultat din diferite cercetări, material care a fost prelucrat de către specialiştii muzeului de mai multe ori. Este un material care nu este înregistrat în patrimoniul muzeului şi care a fost păstrat pentru a face ateliere de lucru cu elevii în momentul în care se va redeschide muzeul”, a declarat la acea dată, directorul Muzeului, Doiniţa Chircu.
Sursa informațiilor Adevărul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu