Indiferent dacă locuim în centrul oraşului sau într-un cătun de la ţară, suntem înconjuraţi de păsări. Le vedem zburând pe deasupra noastră ori furişându-se într-un tufiş, însă, de regulă, le dăm puţină importanţă. Avem impresia că sunt puţine specii, pe cele mai multe păsărele catalogându-le drept vrăbii, pe majoritatea celor acvatice considerându-le raţe, iar pe toate cele active pe întuneric, bufniţe. De asemenea, dacă vedem o lebădă în preajma căreia se hrănesc păsări micuţe, putem spune că am văzut o lebădă cu boboci, când, de fapt, sunt corcodei mici, iar, dacă zărim un pescăruş mare, putem crede că avem de-a face cu un albatros, când nu e altceva decât un pescăruş cu picioare galbene, specie cuibăritoare de câteva decenii şi în oraşul Piteşti.
Păsările formează o lume deosebită, iar, la o analiză mai atentă, vom remarca o varietate de specii. Unele preferă pădurea, altele, câmpul, unele se întâlnesc, mai ales, în zonele umede, altele, prin localităţi, iar, dacă vom urca în golul alpin, vom observa că, şi acolo, există păsări. Multe stau tot timpul la noi, unele ne vizitează vara sau iarna, iar câteva poposesc pe meleagurile noastre puţine săptămâni, în drumurile dintre cartierele de cuibărire, din nordul Europei şi Asiei, şi cele de iernare, din Africa.
Avifauna argeşeană este diversă, iar expoziţia temporară „Păsări pe zăpadă” nu este altceva decât o ocazie minunată de a vă aduce în faţă păsări care fac parte din colecţia Muzeului Judeţean Argeş şi care pot fi observate la noi în timpul iernii. Printre ele, sunt şi câteva specii protejate (cufundarul polar, acvila de munte, gâsca cu gât roşu, pescăraşul albastru, ciocănitoarea cu spatele alb ş.a.), care au nevoie de ajutorul nostru pentru a supravieţui mai departe.
Sursa informaţiilor Muzeul Judeţean Argeş.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu