Inima a fost considerată dintotdeauna sediul al sentimentelor, deci şi al iubirii. În scrierile antice, ale lui Galen şi Aristotel, inima era descrisă ca având trei încăperi şi o adâncitură la mijloc. Forma de inimioară s-a născut probabil din încercările de reprezentare a inimii conform acestei descrieri. În perioada renaşterii, inimioara a ajuns să fie folosită ca simbol al romantismului şi iubirii curteneşti, dar şi în imagini religioase, ca inima sacră a lui Cristos, şi în contexte laice precum pe cărţile de joc. În perioada barocă inimioara era un motiv omniprezent în scrisorile de dragoste şi felicitările de Valentine’s Day. Între timp au devenit populare şi reprezentările anatomic corecte ale inimii, în planşe, tratate şi modele anatomice, organul inimă fiind deja separate de ideea de sediu al sentimentelor ci tratat ca “pompă” a sistemului circulator.
Vă invităm să descoperiţi diferite reprezentări ale inimii în cadrul Colecţiei de istorie a farmaciei – pe tavanul Officinei, pe diplome de farmacişti, pe sticluţele pentru Elixirul Dragostei, pe planşe anatomice şi pe electrocardiografe.
În cadrul evenimentului puteţi vizita şi expoziţia temporară „Animale vindecătoare. ingrediente de origine animală în vechile farmacii transilvănene” şi grupajul FOCUS, obiectul lunii, care în februarie este dedicat produselor pe bază de Aloe Vera.
Sursa informaţiilor Colecţia de Istorie a Farmaciei - Cluj.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu