𝐅𝐚𝐫𝐟𝐮𝐫𝐢𝐞 (𝐭𝐚𝐢𝐞𝐫), 𝐂𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐨𝐥ă𝐫𝐢𝐭 𝐎𝐛𝐨𝐠𝐚-𝐎𝐥𝐭 /𝐚 𝐝𝐨𝐮𝐚 𝐣𝐮𝐦ă𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐚 𝐬𝐞𝐜. 𝐗𝐗

 

Secția de Etnografie, Muzeul Olteniei

 
𝐅𝐚𝐫𝐟𝐮𝐫𝐢𝐞 (𝐭𝐚𝐢𝐞𝐫), 𝐂𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐨𝐥ă𝐫𝐢𝐭 𝐎𝐛𝐨𝐠𝐚-𝐎𝐥𝐭 /𝐚 𝐝𝐨𝐮𝐚 𝐣𝐮𝐦ă𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐚 𝐬𝐞𝐜. 𝐗𝐗

𝐌𝐞ș𝐭𝐞𝐫 𝐨𝐥𝐚𝐫: 𝐆𝐫𝐢𝐠𝐨𝐫𝐞 𝐂𝐢𝐮𝐧𝐠𝐮𝐥𝐞𝐬𝐜𝐮: 𝐧. 𝟏𝟗𝟐𝟕 – 𝐝. 𝟐𝟎𝟎𝟖
Piesa a intrat în patrimoniul Muzeului Olteniei Craiova, Secția de Etnografie, prin achiziție în anul 1989.

𝐌𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐚𝐥: lut, angobă, humă de diferite culori, smalț plumbifer. 

𝐓𝐞𝐡𝐧𝐢𝐜𝐚̆: lut obținut prin săpare, îndepărtarea impurităților, lăsat la dospit peste iarnă, frământare prin călcare cu picioarele, modelat la roata mobilă, decorat cu gaița și cornul, smălțuit, două arderi oxidante.

𝐂𝐫𝐨𝐦𝐚𝐭𝐢𝐜𝐚: fond ocru, brun, verde, alb.

Farfurie smălțuită, de formă circulară, cu profil tronconic aplatizat, decor complex pe întreaga suprafața a vasului cu motive geometrice, vegetale și avimorfe stilizate.

Decorul este organizat concentric. Motivul principal, amplasat central sugerează o 𝐜𝐨𝐚𝐝ă 𝐝𝐞 𝐩ă𝐮𝐧 𝐬𝐭𝐢𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭ă alcătuită din segmente evazate și alternată cu rozete florale. În jurul registrului central sunt pictate benzi ornamentale succesive, decorate cu cercuri, puncte și linii ondulate (motivul valului) care completează compoziția ornamentală și încheie decorul. 

În simbolistica tradițională românească, #păunul este o pasăre cu o bogată încărcătură simbolică și spirituală - motivul ,, 𝐜𝐨𝐚𝐝ă 𝐝𝐞 𝐩ă𝐮𝐧” reprezintă un simbol al #frumuseții, #măreției, #luminii și #armoniei, fiind asociat cu ideea de #protecție, #prosperitate și #veghere. 

În tradiția populară, petele rotunde și colorate de pe penele cozii de păun, sunt interpretate ca niște ,,#ochi” sugerând vegherea și protecția împotriva răului. Dispunerea radială a motivului evocă simbolistica solară, asociată vieții, regenerării și energiei benefice.

Astfel, pe farfuria realizată de 𝐆𝐫𝐢𝐠𝐨𝐫𝐞 𝐂𝐢𝐮𝐧𝐠𝐮𝐥𝐞𝐬𝐜𝐮, coada de păun poate fi interpretată ca un simbol al luminii și al ocrotirii. Cercurile asemănătoare ochilor sugerează ideea unei prezențe protectoare care observă și păzește, iar forma radială amintește de energia solară care se răspândește în toate direcțiile.

Meșterul 𝐆𝐫𝐢𝐠𝐨𝐫𝐞 𝐂𝐢𝐮𝐧𝐠𝐮𝐥𝐞𝐬𝐜𝐮 a păstrat un echilibru în distribuirea și organizarea motivelor decorative. Centrul vasului și decorul său se află în deplină concordanță cu celelalte registre decorative, realizând o compoziție unitară și armonioasă, iar cromatica amintește de tradiția artistică bizantină.

𝐌𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐚𝐥 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭 𝐝𝐞: 𝐃𝐮𝐫ă𝐮 𝐋𝐨𝐫𝐞𝐝𝐚𝐧𝐚, 𝐦𝐮𝐳𝐞𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟 - Secția de Etnografie, Muzeul Olteniei.

𝐁𝐢𝐛𝐥𝐢𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐞 𝐬𝐞𝐥𝐞𝐜𝐭𝐢𝐯𝐚̆: Barbu Slătineanu, Paul Stahl, Paul Petrescu/Arta populară în R.P.R. Ceramica/București/1958.
Vlăduțiu Ion/ Creatori populari contemporani din România/București/1981.

 

 

 

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.