Cameea „Orghidan” – „Marea camee a României” – poate fi admirată la #MNIR, în expoziția Tezaur Istoric.
Cameea „Orghidan”, cunoscută și sub numele de “Marea camee a României”, prezintă o decorație concentrată pe reprezentarea siluetelor a doi vulturi, cu aripile desfăcute, care susțin un bust masculin cu barbă și cu coroană de lauri și un bust feminin, redat cu capul acoperit de un văl și cu diademă. Cele două personaje sunt redate în profil, față în față.
Între cele două personaje este reprezentată, cu dimensiuni modeste, Palladium, iar în registrul inferior al piesei este sculptată o ghirlandă.
Interpretarea reprezentărilor și, implicit, datarea cameei “Orghidan” (după numele primului său proprietar - ing. Constantin Orghidan), rămân în continuare un subiect deschis dezbaterilor științifice.
Scena gravată pe această camee este o apoteoză, ceea ce înseamnă o solemnitate prin care un împărat era zeificat. Cel mai probabil, împăratul reprezentat este Caracalla, iar figura feminină este atribuită mamei sale, împărăteasa Iulia Domna.
Piesele gravate cu portrete imperiale, lucrate în pietre prețioase și semiprețioase, de o mare valoare artistică, erau folosite de către împărații romani drept un mijloc de demonstrare a puterii lor politice, legitimând astfel propriul lor drept de a guverna, și chiar de a împrumuta imagini divine pentru a se face asemănători cu divinitățile importante ale Antichității.
Aceste piese deosebite erau expuse în Tezaurul roman imperial care conținea cantități considerabile de aur, argint și obiecte prețioase. Inițial tezaurul era depozitat în Templul lui Saturn din Forul roman de la Roma. În perioada de instabilitate politică au fost alese alte locuri și metode pentru a asigura securitatea lor. Aceste locuri erau Templul Concordiei, Templul zeiței Vesta, amândouă amplasate în Forul roman și reședințele imperiale de pe Palatin.
Glosar
Palladium = statuie sacră a zeiței Pallas (identificată de greci cu Athena și de romani cu Minerva), adusă de la Troia și amplasată în Templul zeiței Vesta de la Roma. Această divinitate era strâns legată de destinul etern al orașului.
Datare: prima jumătate a secolului al III-lea p. Chr. (dinastia Severilor).
Locul descoperirii: necunoscut.
Date tehnice:
Aur, sardonix indian cu straturi neregulate.
Greutate=899,47 g.
Lungime=175 mm; lățime=136 mm; grosime=42 mm.
Vă invităm să o descoperiți!
Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu