Căucul e strâns legat de tradiția păstoritului. Căucele erau obiecte din lemn de paltin, cireș, prun, tei sau fag purtate la curea de către ciobani și folosite pentru băut apă când erau plecați pe munte cu oile, din izvoarele pe care le întâlneau în cale sau din donițele de lemn în care se păstra apa de băut la stână.
Căucul este un vas cioplit într-o mare diversitate de forme, cu decorație bogată. Lucrate de regulă dintr-o singură bucată de lemn, au partea exterioară și mânerul decorate cu măiestrie. Decorațiunile sunt realizate pe orizontală, acoperind suprafața căucului și a cozii.
Întâlnim pe căuce motive cosmogonice, zoomorfe, geometrice și antropomorfe: soarele, lanțul, dinții de lup, pasărea, oaia, acestea având pe lângă rolul estetic și rol talismanic.
Realizarea ornamentelor (prin sculptare și crestare adâncă în masa lemnului, traforare cu cuțitul sau perforare cu “potricala”) a permis obținerea unor efecte de umbră și lumină care dovedesc o mare îndemânare, cunoaștere perfectă a calităților materialului și un deosebit simț al proporțiilor.
Aspectul artistic creat prin asocierea organică a formei și a decorului este adesea amplificată de patina sau de culoarea brun-roșcată a obiectelor, datorată diferitelor esențe lemnoase folosite.
Căucele sunt caracteristice mai ales pentru Transilvania, Valea Jiului, Pădurenii Hunedoarei, Hațeg, Orăștie și Bihor.
Vă invităm să vizitați Muzeul Etnografic din Săcele, unde puteți vedea aspecte legate de tradiția păstoritului, obiectele folosite la stână și de către ciobani.
#căucul #organizareastânei #ciobanidinTransilvania #ornamenteancestrale #MuzeulEtnograficSăcele #păstrorit #Transilvania #haișitulamuzeu
Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu