Emil Racoviță și bogățiile subpământului

Dragi prieteni ai peșterilor, ai naturii, ai Năsăudului, ai științei, ai cunoașterii și ai mei:
Îmi face o mare plăcere ca acum, în preajma sărbătorilor hivernale, când sunt copleșit de emoțiile unui an cum nu a mai fost altul, cu răni și victorii, cu zâmbete și lacrimi amare, să vă împărtășesc o mare bucurie.
Miercuri, 12 Decembrie, la Muzeul Grăniceresc Năsăudean (”donjonul” culturii năsăudene), colectivul muzeo-grănicerilor vă invită să participați, de la ora 13, la vernisarea unei expoziții de excepție:
”Emil Racoviță și bogățiile subpământului”.
Expoziția a fost gândită pe trei linii: personalitatea lui Emil Racoviță, savantul român care a participat la expediția ”Belgica”, în Antarctica, speolog, explorator și biolog, cel care a înființat primul institut de speologie din lume, cel care a înțeles, primul, specificitatea faunei de peșteră și a înființat o nouă știință, biospeologia. ”Ce-avem noi aici?” Păi, avem microscopul personal cu care ”a făcut” Antarctica, ustensile de laborator și metodologie oceanografică, birotica personală și câte și mai câte. Pe urmă, o mică secțiune dedicată Carstului României, în care ne-am gândit să vorbim nițel despre ce sunt peșterile, cum se formează ele, care e legătura calcarelor din inima pământului cu pădurea de la suprafață. Aici avem o surpriză de proporții galactice. Vom expune una dintre cele mai importante piese de paleontologie cuaternară din lume, urma calcifiată a piciorului omului de Neanderthal, descoperită de Iosif Viehmann în Ghețarul de la Vârtop. Frații mei. Surorile mele, auziți? Nu la New York, nu la București, ci la Năsăud, această piesă care stă în seifurile Academiei Române, poate fi văzută, mirată și uluită! Nu ratați!
O altă secțiune e dedicat peșterii mele de suflet, peșterii noastre de căpătâi: Izvorul Tăușoarelor. Am pregătit pentru voi două surprize, pe lângă deja celebrele fotografii ale speofotografilor Dumitru Rotari și Alex Varga. Noduli sinergetici carbonatici, celebrele ”bile de Tăușoare”, în original. Și câteva elemente de paleontologie pleistocenă, fosile de Ursus spaeleus, ursul cavernelor, extrase (cu autorizațiile cuvenite) din adâncurile peșterii, și aflate în inventarul Muzeului Grăniceresc.
Dragii mei, vă aștept cu drag să fiți alături de noi.
Miercuri, 12 Decembrie, orele 13 trecute fix, la Muzeul Grăniceresc Năsăudean, ceva ce n-ați mai văzut, mirosit, pipăit. Aveți ocazia unică să puneți mâna pe nodulii de Tăușoare, pe care-i visează geologi din toată lumea. O să vedeți fotografii uluitoare din măruntaiele luminoase și strălucitoare ale Munților Rodnei, o să vorbim despre oamenii care au iubit peștera și nu mai sunt, au plecat grăbiți să facă speologie în calcarele cerești din pavimentul raiului, în frunte cu Emil Racoviță, monumentalul. O să vă spunem povești din dedesubturi, aventuri și întâmplări.
Și vă ofer și un pahar de vin cu scorțișoară, fiert pe primusul meu de speolog, bătrân ca unirea. Primusul, nu eu.
Pentru că nu mai exist în lumea FB, vă rog să distribuiți acest mesaj.
Cu dragoste cavernoasă,
Crin Triandafil Theodorescu, fost viitor custode, custode, și viitor fost custode al Peșterii Izvorul Tăușoarelor


Sursa informațiilor Muzeul Grăniceresc Năsăudean.