Expoziția permanentă „Oltenia Rediviva” , la Muzeul Olteniei Craiova

Expoziția permanentă „Oltenia Rediviva” , la Muzeul Olteniei Craiova

Muzeul Olteniei Craiova și Consiliul Județean Dolj vă invită să vizitați, începând cu data de 18 mai, expoziția permanentă „Oltenia Rediviva”, realizată în sălile expoziționale aflate la etajul Secției Istorie-Arheologie (din str. Madona Dudu nr. 14), în fapt, o incursiune virtuală prin istoria regiunii noastre, raportată la perioada cuprinsă între evul mediu târziu și secolul al XX-lea, ce este transpusă într-un concept/discurs muzeistic la standarde europene.
Prin vernisarea proiectului cultural „Oltenia Rediviva”, se finalizează astfel, amplul proces investițional demarat în urmă cu peste zece ani, de către administrația județeană, sub genericul „Consiliul Județean Dolj investește în cultură“, ce a vizat atât consolidarea, renovarea, modernizarea imobilelor Secției de Istorie-Arheologie, Casei Băniei, cât și amenajarea expozițiilor permanente pentru toate cele trei secții, Secția Istorie-Arheologie, Științele Naturii și Secția Etnografie (Casa Băniei) ale instituției muzeale, în scopul facilitării accesului populaţiei la un act de cultură muzeală modern.
Astfel, publicul din zona Olteniei va avea ocazia ca, prin inaugurarea expoziției „Oltenia Rediviva”, să viziteze, la Secţia de Istorie-Arheologie a Muzeului Olteniei, un circuit expoziţional modern de aproximativ 2000 de metri pătraţi ce prilejuieşte cadrul necesar expunerii celor mai importante tezaure şi obiecte de patimoniu aflate în colecţiile instituţiei muzeale, pentru a cărui amenajare, Consiliul Județean Dolj a investit aproximativ 800.000 de euro.
Administraţia judeţeană oferă aşadar, craiovenilor, prin investiţiile realizate la Muzeul Olteniei, șansa vizitării unui muzeu modern ce mizează atât pe decelarea, expunerea şi valorizarea unui patrimoniu cultural impresionant, cât și pe impactul socio-cultural, pe care această exprimare muzeologică o va avea asupra Craiovei, asupra Olteniei şi chiar a zonelor învecinate.
Discursul muzeistic inițiat în lunile martie și noiembrie ale anului 2016, prin vernisarea expozițiilor„Redescoperă Istoria” și „Oltenia Preistorică”, este desăvârșit de expoziția „Oltenia Rediviva”, ce urmărește același concept de interactivitate cu vizitatorii, combinația de butaforie muzeală fiind de natură a reda cât mai fidel atmosfera epocilor istorice prezentate, cu expunerea propriu-zisă a pieselor de patrimoniu cultural național.
Periplul expozițional conduce publicul prin 13 crâmpeie de istorie, primul pas poziționând vizitatorul în reședința marelui Ban al Olteniei (Mihai Viteazul), care judecă un litigiu între doi boieri, în timp ce povestea expoziţională continuă cu sala ce redă evoluția ulterioară a Craiovei (secolele XVII-XVIII), ilustrată prin reconstituirea unor fațade de case, prezentarea planului mahalalelor și chiar prin simularea butaforică a tragicului eveniment al incendierii orașului Craiova, în anul 1800.
Sinteza românească a culturii occidentale și răsăritene este reflectată prin redarea unui interior de biserică de secol XVIII, unde sunt prezentate cărți vechi, manuscrise și obiecte de artă brâncovenească.
Una dintre personalitățile importante ale Olteniei, slugerul Tudor din Vladimirii Gorjului, numit şi Vladimirescu, se va regăsi ca figură istorică distinctă în cadrul periplului expozițional propus publicului, fiind evidențiat rolul său istoric și militar extrem de important pentru întreaga zonă a Olteniei.
Momentul Unirii Principatelor Române, redat magistral în cunoscutul tablou Hora Unirii la Craiova al lui Theodor Aman, fratele magistratului Alexandru Aman, se regăseşte configurat în noua expoziţie, fiind contextualizat cu mobilier din Colecţia „Alexandru și Aristia Aman”, donație a iluştrilor intelectuali craioveni, donație ce a stat la baza înființării primului muzeu public craiovean.
Macheta monumentului independenței „Asta-i musica ce-mi place!”, realizată de sculptorul Dumitru Pavelescu Dimo, constituie punctul de atracție a plasării vizitatorilor în sala expoziţională dedicată „Războiului de Independenţă al României”, şi evidenţierii rolului jucat de Oltenia. Situată într-o poziţie strategică pe întreaga durată a Războiului de Independență, aflată în inima preparativelor de luptă şi în imediata vecinătate a teatrelor de operaţii, Oltenia a fost principala zonă de organizare şi susţinere a efortului pentru cucerirea deplinei statalități (1877-1878).
În condiţiile în care, la cumpăna secolelor XIX-XX, România și implicit Oltenia au cunoscut o perioadă de continuă dezvoltare, cunoscută sub denumirea de „La Belle Époque”, atmosfera acelor vremuri este redată prin reconstituirea Uliței Mari a Craiovei: Strada Unirii, locul preferat de protipendada orașului, fiind reconfigurată prin atmosfera autentică de odinioară, cu personaje consacrate vremii, respectiv doamne purtând rochii vaporoase şi pălării cu boruri largi, domni în costume elegante, plimbându-se pe caldarâmul de piatră şi vizitând vestitele clădiri negustoreşti ale Craiovei.
Sala expoziţională „Regalitatea României şi Primul Război Mondial” oferă expunerea într-o formă modernă a unor piese de mobilier impresionante, dar şi a unor tablouri ce au aparţinut Domeniului Regal de la Segarcea. De asemenea, spaţiul expoziţional este încadrat de diorame cu butaforie muzeală interactivă ce redau scene de luptă din Marele Război (Primul Război Mondial).
Figura marelui diplomat Nicolae Titulescu, ce a marcat, în perioada interbelică, politica externă românească și europeană, este plasată în atmosfera vremii prin reproducerea interiorului cabinetului său de lucru . În expoziție se află obiecte personale ale marelui diplomat, dar și costumul de ceremonie al lui Savel Rădulescu, secretarul său la Liga Naţiunilor.
În cadrul seriei expoziționale, este individualizată personalitatea Marianei Drăgescu, prima femeie pilot din România, în Escadrila Albă pe frontul de est.
Perioadele istorice specifice colectivizării agriculturii, industrializării României, comunismului dar şi mărirea şi decăderea Epocii de Aur, sunt redate din perspectivă istorică şi documentară, fie că vorbim de formele de manifestare a cultului personalității lui Nicolae Ceaușescu, de imensul aparat de propagandă, de diversele constrângeri (sentimentul de opresiune şi teamă colectivă), sau de nivelul de trai scăzut impuse populației (raționalizări la alimente, combustibil, energie electrică).
Expoziția „Oltenia Rediviva” va fi deschisă publicului începând cu ziua de joi, 18 mai, la sediul Secției de Istorie-Arheologie a Muzeului Olteniei Craiova, din strada Madona Dudu, nr. 14, putând fi vizitată săptămânal, de marți până duminică, între orele 9.00 și 17.00. Prețurile biletelor vor fi cele practicate în mod obișnuit de muzeu: 5 lei pentru adulți și 2,5 lei pentru elevi, studenți, pensionari.

Tocul pe care Nicolae Titulescu l-a folosit pentru semnarea Tratatul de la Trianon din 4 iunie 1920, datat începutul sec. al XX-lea, realizat din metal galben, prezintă sculptură în relief, cu reprezentarea unui soldat, pe o parte, iar, pe cealaltă parte, un alt soldat. Artefactul poartă următoarea inscripție “28 iunie 1919„

Inelul Sigilar al Banului Manta este realizat din argint aurit, are veriga triunghiulară în secţiune, pe care sunt incizate linii, haşuri și cercuri. Pecetea face corp comun cu veriga; pe sigiliu este incizată o pasăre stilizată şi este scris cu caractere chirilice

Sabia lui Iancu Jianu, sabie orientală de tip kilij, realizată într-un vestit atelier oriental, având gravată cu caractere chirilice pe lamă semnătura haiducului Iancu Jianu

Macheta Monumentului Independenței realizată de scluptorul Dumitru Pavelescu Dimo


Sursa informaţiilor Muzeul Olteniei.