În cadrul ciclului de conferințe dezbateri destinate istoriei culturii românești Casa de Cultura „Friedrich Schiller (str. Batiştei nr. 15) organizează marți 11 aprilie 2017, ora 18,00 un colocviu dedicat capitalei noastre Farmecul discret al Bucureștiului.
Participa
Dr. Andrei Pippidi, membru corespondent al Academiei Române
Dr. Nicolae Șerban Tanașoca, directorul Institutului de Studii Sud – Est Europene al Academiei Române
Prof. Dr. Arh. Peter Derer
Cu acest prilej va fi vernisată și o expoziție cu fotografii din Bucureștiul vechi.
Ilustrație muzicală: Cristian Balaș, vioară
Coordonatorul proiectului: Aurora Fabritius
„Bucureștiul este un oraș care își caută identitatea. Și-a pierdut actul de naștere fiindcă Cetatea âmboviței din Secolele XIV și XV era numai o fortificație care adăpostea din când în când domnia, pentru a rezista amenințării dinspre sudul dunărean sau atacurilor ungurești dinspre vest, fiind chiar, în 1473, luată cu asalt de către Ștefan cel Mare al Moldovei. Ce a fost înainte e arheologie.(…)” (Andrei Pippidi)
„Asia cu Europa par că se ating în acest oraș. (…) Cele mai păcătoase colibe lângă palate în stilul cel mai nou și lângă vechi biserici de stil bizantin.” (Moltke, militar german)
„Bucureștiul de astăzi nu mai poate semăna cu cel interbelic sau antebelic. Perioada zonelor diferențiate pe branșe negustorești sau profesionale a dispărut. Astăzi trăim într-o lume amestecată, lipsită de un model urban. Orașul în care trăim este un spațiu nedefinit pe deplin, căruia numai sociologii și antropologii îi mai pot da în timp o destinație culturală și istorică.” (Adrian Majuru, Cum se distrau romanii odinioară, Editura Adevărul , 2011)
„Este responsabilitatea bucureștenilor să decidă dacă Bucureștii vechi merită sau nu păstrați. Poate ar trebui organizat un referendum, să se hotărască odată pentru totdeauna dacă partea veche a orașului are sau nu valoare. Bucureștii vechi ne ajută să înțelegem mai bine cum suntem. Cu fiecare casă sau grilaj dărâmat moare ceva din ființa noastră…. Întrebarea este dacă bucureștenii vor să arate că au pedigriu, că nu sunt locuitorii unei așezări noi, fără istorie. Dacă își doresc o capitală care se respectă ar trebui să păstreze și să regenereze zonele protejate din Lista Monumentelor Istorice.” (Peter Derer)
„Capitală a unui pământ tragic unde adesea totul sfârșește în comic, Bucureștiul s-a lăsat în voia evenimentelor fără acea rigiditate și, prin urmare fără acea fragilitate pe care o provoacă mânia. Iată de ce, străbătând curba sinuoasă a unui destin picaresc, Bucureștiul a rămas vesel.” (Paul Morand)
„In cartea București. Amintirile unui oraș amcăutat să evoc clădiri dispărute, să descriu altele încă în ființă, dar care pot disparea de la o zi la alta, orașul cerând prefaceri radicale care nu cruță. Am căutat, iarăși să evoc ceva din felul de trai al bunicilor arătând că la noi nu era mai rău ca în alte părți, putând sta fără sfială alături.Am mai căutat să păstrez cât mai cinstită obiectivitate”.( Emanoil Hagi – Mosco)
Sursa informaţiilor aici.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu