Orașul întemeiat de Alexandru cel Mare în anul 331 a.Chr. în partea de vest a deltei Nilului pe locul unei așezări egiptene mai vechi, denumite Rhacotis, cunoaște o dezvoltare înfloritoare până într-o epocă târzie. Centru al civilizației elenistice, Alexandria devine capitala regatului Ptolemeilor și ulterior a Egiptului roman și bizantin până la cucerirea regiunii de către arabi în anul 641 p.Chr. În perioada elenistică, orașul era renumit pentru farul său, considerat una dintre cele șapte minuni ale lumii și pentru bogata sa bibliotecă, despre care se consideră a fi fost construită în vremea lui Ptolemeus II Philadelphul.
La Alexandria, s-au emis și o parte dintre monedele ce poartă numele Ptolemeilor. În momentul intrării Egiptului sub autoritatea Imperiului Roman, se vor bate monede de bronz, dar și piese dintr-un aliaj inferior cu argint, începând cu Augustus și continuând până la sfârșitul sec. III p.Chr., cu reversuri dintre cele mai variate.
În colecția Muzeului George Severeanu se păstrează câteva monede de bronz, dar și de argint slab din perioada imperială. Cele mai multe sunt de la Traian, cu imagini diferite pe revers: împăratul într-o quadrigă ce merge în galop, o bigă spre dreapta, bustul lui Zeus diademat și drapat spre dreapta sau cel al lui Sarapis, purtând un kalathos pe cap. O altă reprezentare îl redă pe Zeus stând pe un tron, cu un sceptru în mâna stângă și o Nike în mâna dreaptă, cu alte două mici Victorii înfățișate în spatele tronului și cu un vultur, simbol vechi al Ptolemeilor, la picioare. O altă monedă îi aparține lui Hadrian, ea surprinzând prin calitatea ei, spre deosebire de o piesă mică de la Diocletian, slab păstrată, cu Roma pe tron pe revers. Pe cea dintâi este imprimat un zeu fluvial, personificarea Nilului, întins spre stânga, sprijinindu-se pe o stâncă alături de mănunchiuri de stuf. Acesta ține un corn al abundenței, având jos, în fața sa, un crocodil.
Sursa informațiilor Muzeul George Severeanu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu