FLUTURELE ATLAS (Attacus atlas)

Începând de azi EXPONATUL LUNII IUNIE la MUZEUL DE ȘTIINȚELE NATURII este:

FLUTURELE ATLAS (Attacus atlas)

Este o specie comună pentru zonele cu păduri tropicale și subtropicale din sud-estul Asiei și din arhipelagul malaezian.

Este cel mai mare reprezentant din familia Saturniidae - un grup de molii uriașe, cu un colorit spectaculos. Fluturii pot avea o anvergură a aripilor mai mare de 26 cm.

Larvele fluturelui Atlas au un regim de hrană extrem de variat, consumând frunzele unor specii de plante din 90 de genuri sistematice, încadrate în 48 de familii. De obicei, larvele se hrănesc numai cu frunzele mature ale plantelor gazdă, ignorînd celelalte părți. La începutul acestui an, larvele fluturelui Atlas au provocat un dezastru ecologic în oraşul Yishun din Singapore, devorând frunzele a numeroşi copaci. Din cauza apetitului lor extrem, omizile speciei pot provoca defolieri masive. Este un dăunător al arborilor de ceai și de chinină din Java și al arborelui de scorţisoară în Malaiezia.

Adulții nu se hrănesc deloc și supravieţuiesc 5 -7 zile, cât durează viaţa lor, bazându-se în totalitate pe rezervele de grăsimi pe care le-au acumulat în stadiul larvar.
În viaţa adultă apare dimorfismul sexual, femelele fiind mai mari, iar masculii deosebindu-se prin antelenele mari, cu formă penată.

Dimensiunile foarte mari avantajează fluturii în strategia de apărare, având posibilitatea să îşi ia zborul foarte rapid dacă sunt atacaţi de prădători, datorită suprafeţei aripilor. Imprimeul cu culori naturale, contrastante, îi asigură camuflarea perfectă. Dacă este atacat, atunci îşi va deschide aripile, care prezintă anterior un desen asemănător cu un cap de cobră, creând iluzia unui şarpe în mişcare; atacatorul va fi astfel indimidat.
Larvele moliei produc secreţii de apărare din excremente, pe care le descarcă atunci când sunt deranjate. De asemenea, pot pulveriza de la distanţe de 20 – 50 cm, secreţii iritante pentru ochii păsărilor care le atacă. Coconii stau agăţaţi printre frunzele copacilor, fixaţi bine printr-un picioruş, care îi va face să se clatine la orice atingere, fiind astfel greu pentru o pasăre să-i înţepe cu ciocul pentru a ajunge la conţinutul lor.

VĂ INVITĂM SĂ VIZITAȚI EXPOZIȚIILE NOASTRE!


Sursa informațiilor Complexul Muzeal de Științele Naturii "Ion Borcea" Bacău.