Un război a adus telegraful în România. 160 de ani de telegrafie la Giurgiu

Un război a adus telegraful în România.
160 de ani de telegrafie la Giurgiu

Revoluţia de la 1848 este înfrântă de intervenţia ruso-turcă, Convenţia de la Balta-Liman (1 mai 1849) readuce Principatele dunărene sub controlul riguros al celor două puteri.
Construcţia geopolitică a fost modificată de Războiul Crimeei (1853-1856) încheiat cu înfrângerea Rusiei. Victoria coaliţiei (Franţa, Turcia, Anglia, Piemont) a adus un nou raport de forţe în Europa, privând Rusia de mijloacele de intervenţie în Principate. Statutul acestora a devenit o problemă a echilibrului european, o problemă ce va fi soluţionată, fericit pentru noi, prin dublul act din ianuarie 1859.
Primele linii telegrafice au apărut în ţara noastră la scurt timp după invenţia lui Samuel Morse (1837) şi este legată de Războiul Crimeei. Cele două principate au suportat ocuparea de către ambii beligeranţi. După retragerea ruşilor (aprilie 1854). Principatele au fost ocupate de turci şi austrieci. Problema comunicaţiilor a devenit acută. Austria avea nevoie de legături telegrafice Bucureşti – Braşov, Cernăuţi – Iaşi, Bucureşti – Iaşi şi cu porturile dunărene. De nevoie şi mai mare pentru Anglia, Franţa şi Turcia erau comunicaţiile cu Constantinopolul şi Crimeea, zonă principală a operaţiunilor militare, care acum ar putea fi realizate prin Bucureşti şi Giurgiu.
Îndată ce ruşii s-au retras din Bucureşti o companie de geniu din armata franceză cu baza Constanţa, comandată de căpitanul Lamy, a construit linia telegrafică Bucureşti – Giurgiu, continuată la Rusciuk (Ruse) prin cablu subfluvial. A fost deschisă, probabil, încă din luna august (1854).
Aceasta a fost prima linie telegrafică din Principate, deservind numai interese militare. Existenţa sa nu a fost semnalată de nici un periodic al vremii.
A fost prima linie permanentă, spre deosebire de liniile mobile de campanie pe care mai înainte le aşezau din loc în loc trupele ruse, apoi cele austriece. În toamna anului 1854 unitatea franceză pleacă din ţară şi lasă austriecilor linia şi cancelaria din Bucureşti (oficiul telegrafic) care tot atunci au fost cumpărate de Guvernul de la Bucureşti. Dar această linie nu era completă. Pentru a fi compatibilă cu normele Uniunii Telegrafice Germano-Austriece, în urma acordului încheiat de Guvernul de la Bucureşti cu Austria – sept. 1854, au fost refăcuţi 36,7 km. din linia franceză (din totalul de 65 km). În acest sens, Departamentul din Lăuntru (M.A.I. de astăzi) a emis pe seama serdarului Ştefan Lespezeanu, conducătorul lucrării, acontul de 50 000 lei pentru "executarea liniei telegrafice pe distanţa de la Bucureşti până la oraşul Giurgiu". Dosarul lucrării nu s-a păstrat.
Oficiul telegrafic Giurgiu s-a deschis mai târziu, la 22 martie 1855. La început, serviciul a fost numai "de zi", ceea ce însemna 10-14 ore din 24. Traficul a crescut repede, la 31 octombrie 1855 s-a trecut la serviciul permanent de zi şi de noapte. Până la Unire, în Ţara Românească s-au deschis staţii în Bucureşti, Ploieşti, Buzău, Brăila şi Giurgiu. Reţelele s-au extins, în 1857 s-a realizat comunicaţia dintre Principate.
Austria silită după Congresul de pace de la Paris să-şi retragă trupele, va nesocoti ceea ce singură iniţiase: drepturi egale în cadrul Uniunii Telegrafice Germano-Austriece. Se încheia cu Turcia o convenţia telegrafică, în prevederile căreia principatele erau socotite teritoriu otoman, ceea ce înseamnă că Principatele erau obligate să transmită telegramele străine fără plată. Al. I. Cuza va face dreptate în 1862.
Trebuie subliniat că depeşele se scriau în limbile engleză, franceză germană şi italiană, iar "pe teritoriul principatelor în limba Românească având însă vorbele cu litere latine".
Telegraful, ca şi alte cuceriri tehnologice ale lumii moderne, va contribui la impulsionarea schimbului de tot felul, în primul rând al informaţiei – motoul civilizaţiei moderne.
Giurgiu a fost pionier în condiţiile contextului geopolitic cât şi poziţiei "de santinelă a Capitalei la Dunăre". Dacă în evul mediu Giurgiu a existat ca "cetate" în modernitate Dunărea şi Bucureştiul îl redefinesc. Aceşti 60 km depărtare de Capitală vor fi "reduşi" din ce în ce mai mult, telegraful făcând primul pas.

Sursa informaţiilor: https://www.facebook.com/profile.php?id=1443332039 

Sursa informațiilor Florentin Breazu, Muzeul Județean Giurgiu.