Muzeul Judeţean Teleorman, instituţie de cultură aflată în subordinea Consiliului Judeţean Teleorman, organizează luni, 3 iulie 2017, ora 11.00, deschiderea Exponatului Lunii Iulie.
Pentru această lună este propus publicului vizitator un obiect arheologic deosebit aflat în patrimoniul instituţiei. Este vorba de un Topor de silex.
Toporul de silex, ce face obiectul Exponatului Lunii, a fost descoperit în anul 2008 în situl eneolitic de tip tell de la Vităneşti Măgurice (jud. Teleorman). În afară de acest exemplar, pe teritoriul judeţului Teleorman s-au mai descoperit 19 topoare de silex: 5 în situl de la Alexandria Gorgan (descoperiri fortuite), 3 la Ciolăneştii din Deal, un exemplar la Surduleşti, altul într-un loc necunoscut şi 9 exemplare în aşezarea de la Vităneşti.
Toporul a fost lucrat dintr-un silex de bună calitate, de culoare maroniu-gălbuie. Are o formă trapezoidal-alungită. În secţiunea longitudinală este plan convex. A fost lucrat îngrijit, desprinderile sunt fine, regulate şi au fost făcute prin percuţie directă şi indirectă. Tăişul este încă bine ascuţit şi are o formă curbă. Are lungimea de 17,5 cm, lăţimea de 9 cm şi grosimea maximă de 3,5 cm.
Aceste tip de unealtă este tipic pentru cultura Gumelniţa, fiind descoperit atât în aşezări cât şi în necropole. Este întâlnit şi în culturile Boian, Sălcuţa sau Cucuteni. Forma generală este rectangulară sau trapezoidală având secţiunea transversală, rectangulară sau trapezoidală. Tăişul este larg, convex sau drept, uneori cu urme pronunţate de folosire. La piesele neterminate sau cele folosite intens tăişul nu este ascuţit. Muchia este groasă şi lată sau strâmtă, la unele exemplare este chiar ascuţită. Lungimea maximă atinsă de un topor descoperit la Alexandria Gorgan este de 22 cm. Media lungimii majorităţii topoarelor este de 10-13 cm iar lăţimea maximă este cam o treime din lungime. Un tip aparte este reprezentat de topoarele din silex lucrate din nuclee epuizate care mai poartă încă negativele de desprindere ale unor lame.
În perioada de tranziţie, la epoca bronzului apar topoarele de silex şlefuite parţial mai ales în zona tăişului.
Analizele traseologice au demonstrat că acest tip de unealtă a fost folosit în principal pentru prelucrarea lemnului. Nu excludem întrebuinţarea lui ca armă sau simbol de prestigiu.
Sursa informaţiilor Muzeul Judeţean Teleorman.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu