joi, 3 septembrie 2015

Costumul popular - tradiţie şi contemporaneitate


Muzeul de Artă Populară Constanţa organizează în perioada 10-12 septembrie 2015 al treilea eveniment din seria de manifestări „Meşteşuguri tradiţionale”, în cadrul căruia prezentăm „Costumul popular - între tradiţie şi modernitate”.
Costumul popular reprezintă „cartea de identitate” pentru locuitorii diferitelor zone etnografice ale României. Acesta s-a constituit în urma unui lung proces de creaţie - mărturiile arheologice, documentele istorice, lingvistice, fotografice şi etnografice atestând continuitatea de-a lungul veacurilor a formelor de cultură şi civilizaţie ale românilor în spaţiul carpato – danubiano - pontic. Dintre acestea amintim: cele două monumente ale Antichităţii – Tropaeum Traiani (108-109 d.Ch.) de la Adamclisi şi Columna lui Traian (113 d.Ch.) de la Roma, unde se observă portul dacilor, cronicile pictate din sec. al XIV-lea, jurnalele călătorilor străini din Ţările Române, tablourile votive din bisericile aulice de târg şi de ţară, albume, desene, gravuri din sec. XVII – XVIII, stampele şi fotografiile din sec. al XX-lea. Aceste informaţii conturează o enciclopedie a costumului popular românesc, în care se poate observa păstrarea de-a lungul veacurilor a pieselor tradiţionale de costum, a croiului, tehnicilor şi materialelor de confecţionare, a stilului decorativ şi cromaticii.
Fiecare piesă care compune ansamblurile de port femeiesc şi bărbătesc implică o serie de procese meşteşugăreşti de prelucrare, care ţin de industria casnică textilă şi care erau executate exclusiv de femei în casă: torsul cânepii, lânii şi bumbacului, ţesutul pânzei cămăşilor, a fotelor, catrinţelor, vâlnicelor, croitul, brodarea cămăşilor, maramelor şi broboadelor. Alte piese de port necesitau procese meşteşugăreşti complexe care se puteau face numai de către meşteri specializaţi: cojocari, pielari, opincari.
Caracterizat printr-o unitate în ceea ce priveşte materialele de confecţionare şi croi, costumul popular românesc se diferenţiază sub aspect decorativ şi cromatic, de la o zonă etnografică la alta, datorită adaptării la condiţiile de mediu şi climă, şi statului social şi civil al purtătorului. Astfel, costumul popular a transmis informaţii despre purtătorul respectivelor haine: cine este, de unde vine, ce vârstă, etnie şi statut civil are şi pentru ce eveniment s-a îmbrăcat astfel.
La diferite ocazii de afirmare publică unde era purtat – la biserică şi la horă, la Paşte şi Crăciun, la hramurile bisericilor, la cununie şi botezuri – portul popular al femeilor şi bărbaţilor se caracteriza prin particularităţile specifice ţinutei ceremoniale: confecţionarea pieselor de port din materiale de calitate superioară (bumbac şi borangic), brodarea lor mult mai fastuoasă, diversificarea cromaticii şi accesorizarea cu piese de podoabă tradiţionale.
Muzeul de Artă Populară din Constanţa prezintă, în expoziţia permanentă, segmentul de tezaur patrimonial al colecţiei de port popular pentru toate provinciile istorice ale României, în scopul de a oferi o imagine de ansamblu asupra formei tradiţionale a portului românesc.
Se disting cele trei tipuri de costume de femeie: costumul cu două catrinţe, purtat în aproape toată aria Transilvaniei, în sudul Olteniei, Munteniei şi în Dobrogea, costumul cu fotă specific Moldovei, zonei montane a Munteniei şi sud-estului Transilvaniei şi costumul cu vâlnic, răspândit în nordul Olteniei.
Costumul bărbătesc prezintă o structură unitară pe toată întinderea ţării, doar unele particularităţi de croi sau de dispunere a câmpilor ornamentali diferenţiază piesele expuse.
La manifestarea organizată de muzeul nostru vor participa patru creatoare de costume populare care practică acest meşteşug moştenit în familie de mai multe generaţii, continuând transmiterea formelor şi motivelor autentice ale costumelor populare din zonele respective.
Cu piese de port moldovenesc, din zona Sucevei, va fi prezentă Hojbotă Veronica din Mănăstirea Humorului. Din satul Cojocna, judeţul Cluj, vine Suciu Veturia care, la 85 de ani, încă mai coase „cu ciocănele” cămăşi transilvănene. Din Salva, Bistriţa-Năsăud, va fi prezentă cunoscuta creatoare de costume populare, Linul Virginia, care realizează nu doar piese de costum femeiesc şi bărbătesc, dar şi tradiţionalele podoabe transilvănene din mărgele şi pene de păun, cordoane, brâie şi traiste brodate. Cu vestimentaţie modernă, inspirată după portul tradiţional unguresc, va veni din Odorheiu-Secuiesc, judeţul Harghita, Rigo Csilla.
Prin prezentarea la Constanţa în cadrul acestei manifestări, a costumului popular tradiţional românesc, demonstrăm continuitatea şi evoluţia acestui meşteşug în contemporaneitate ca mijloc de păstrare a identităţii naţionale şi ca formă de reprezentare culturală.



















Sursa informaţiilor: https://www.facebook.com/media/set/?set=a.1074679585877092.1073741848.294468907231501&type=3

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu