Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO

1. Tezaur monetar roman

Later edit: Obiectele au fost predate primăriei conform legii în vigoare. Detalii despre monedele descoperite, găsiți aici: https://chre.ashmus.ox.ac.uk/hoard/20602 .
Recoltele au și o parte pozitivă, iți dau timp de studiu și documentare. De câteva luni îmi tot doresc să vizitez o locație care până de curând nu era accesibilă (terenul arabil încă mai avea recolta pe el). Locația, una de vis. Apă, dealuri, niciun sit în zonă și spre surprinderea mea destul de multă ceramică, vizibilă imediat ce am pășit pe terenul de mult visat. Fără alte cuvinte, va atașez pozele Dacă mă puteți ajuta și cu identificarea corectă a monedelor, vă rămân veșnic îndatorat(eu am mici bănuieli doar după împărați).

Sursa informațiilor Cristian Vasilescu.

2. 𝗖𝗲𝗿𝗰𝗲𝘁𝗮̆𝗿𝗶 𝗮𝗿𝗵𝗲𝗼𝗹𝗼𝗴𝗶𝗰𝗲 𝗹𝗮 𝗖𝗲𝘁𝗮𝘁𝗲𝗮 𝗛𝗶𝘀𝘁𝗿𝗶𝗮 | Relațiile dintre comunitatea umană și mediul înconjurător, din epoca arhaică până la sfârșitul dominației romane în Dobrogea

Colegul nostru Liviu Iancu (#ISACCL) a efectuat în această vară cercetări arheologice la Cetatea #Histria din #Dobrogea, cea mai veche așezare urbană de pe actualul teritoriu al României și un reper important al colonizării antice grecești în regiunea Mării Negre.
În luna iulie, Liviu a cercetat relațiile dintre comunitatea umană de la Histria și mediul înconjurător, din epoca arhaică până la sfârșitul dominației romane în Dobrogea, prin intermediul săpăturilor efectuate într-un sector al cartierului civil și meșteșugăresc de pe Platoul cetății, suprapus în epoca de stăpânire romană de o necropolă. Liviu colaborează în cadrul unei echipe multinaționale îndeosebi cu cercetători americani de la Universitatea din Texas, în cadrul acțiunii Histria Multiscalar Archaeological Project (#HMAP), derulată în parteneriat cu Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" al Academiei Române din București.
În cei cinci ani ai acestei acțiuni, cercetările au permis identificarea a 15 morminte din perioada romană, dintre care au putut fi cercetate 13, cu un număr total de 34 de defuncți, majoritatea copii, databile între secolele II-V e.n. Cu această ocazie au fost identificate primele morminte din perioada romană în ciste de lespezi mari de piatră de la Histria, mormântul M. 6 înregistrând în același timp un record pentru întreaga provincie Moesia Inferior în privința numărului de defuncți adăpostiți: minimum 18.
De asemenea, a fost descoperit un cuptor de olar datând cel mai probabil din perioada secolelor IV-III î.e.n., precum și un drum important ale cărui începuturi datează probabil din perioada elenistică, fiind utilizat apoi până cel puțin în secolele III-IV e.n., suferind de-a lungul timpului mai multe refaceri.
În continuare, vestigiile și obiectele descoperite, precum și eșantioanele prelevate, vor fi supuse studiului arheologic uzual, precum și unor analize științifice moderne (ADN antic uman și microbiologic; izotopi de stronțiu, oxigen, carbon, azot; carbon 14) în vederea publicării unui raport definitiv al săpăturilor, care să întregească rapoartele preliminare și articolele speciale publicate până în prezent.

Sursa informațiilor Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului.

3. Cu mult entuziasm, alături de profesorii Doris și Carsten Mischka și de studenții universității Friedrich Alexander din Erlangen - Nürnberg, Germania, am demarat lucrările de cercetare arheologică în situl de la Stăuceni-Holm, încadrat în prima fază de evoluție a Culturii Cucuteni.

Situl a fost descoperit în anul 1952 de către Ion Nestor, fiind estimat inițial la o suprafață de 19 hectare. După lucrările de scanare geomagnetică efectuate de studenți, știm că suprafața totală a acestuia depășește cu puțin 5 hectare. Cele dintâi rezultate ale cercetărilor de teren nu s-au lăsat mult așteptate și încă de ieri au apărut primele artefacte.

#muzeuljudeteanbotosani #arheologie #cucuteni #stauceni2023

Sursa informațiilor Muzeul Județean Botoșani.

4. Săpături arheologice la Ighișu Nou

Șantierul nu este unul „amplu”, cum proclamă responsabilii, ci unul strict legat de intervenții la școala aflată peste drum de complexul bisericii fortificate (vezi imaginea 1). Este vorba despre extensiunea ori, poate mai corect, de mutarea cimitirului parohial din perimetrul înzidit, în afara lui. Inventarul ceva mai bogat al unor morminte pledează și el pentru o epocă de folosire „post Reformă” (după mijloc de sec. XVI) (montaj pe baza imaginilor de la Brukenthal National Museum / Muzeul Național Brukenthal, via Frank Tiegler)

Sursa informațiilor Mediaș-Mediasch History News.

5. Asociaţia Eurocentrica a sprijinit participarea a trei voluntari la campania de săpături arheologice desfăşurată între 2 și 29 iulie pe Platoul cetăţii antice Histria de o echipă internaţională condusă de profesorul american de la Universitatea din Texas, Adam Rabinowitz, în cadrul unei colaborări cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București.

Acţiunea Eurocentrica face parte din proiectul “Sprijin pentru cercetările arheologice de la cetatea Histria 2023”, derulat cu fonduri oferite de sponsorul SC Trident Pharma SRL.
Cei trei voluntari sunt Marian Tufaru, istoric la Institutul Național al Patrimoniului din București, și Vitalie și Oxana Ciudin, masteranzi în istorie la Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul, care au efectuat stagii de câte două săptămâni.
Cei trei voluntari au oferit un sprijin util cercetătorilor şi și-au dezvoltat mai multe aptitudini specifice muncii arheologice, precum identificarea artefactelor, săparea contextelor arheologice prin respectarea unităților stratigrafice, folosirea stației totale ș.a.m.d.. Pentru activitatea lor, cei trei vor primi certificate de voluntariat VoluntPass, recunoscute la nivel european. De altfel, cu ocazia participării lor la această campanie, Oxanei și lui Vitalie Ciudin le-au fost înmânate certificatele de voluntariat aferente campaniei de cercetări arheologice de anul trecut, precum și un set de reviste de popularizare a istoriei „Historia” și „Historia Special”.

Sursa informațiilor Eurocentrica.

6. În perioada iunie-august 2023, echipa de arheologi din cadrul Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni (MNCR) din Sf. Gheorghe, jud. Covasna, coordonată de dr. Valerii Kavruk (în calitate de responsabil științific) și formată din dr. Dan Buzea, dr. Dan Ștefan și drd. Puskás József, a participat la cercetare arheologică interdisciplinară a sitului Şoimeni ”Dâmbul Cetății”, comuna Păuleni-Ciuc, județul Harghita, cercetare arheologică sistematică finanțată de Ministerul Culturii (Autorizație nr. 86/27.04.2023).

Situl Păuleni-Ciuc, Vardomb_vedere aeriană dinspre nord

Situl Păuleni-Ciuc, Vardomb, Secțiunea 5, șanț din epoca bronzului

Situl de la Păuleni-Ciuc – Dâmbul Cetății (Șoimeni) este cunoscut și cercetat de MNCR în parteneriat cu instituții din țară și străinătate din anul 1999 și este un sit-cheie pentru cunoașterea eneoliticului și epocii bronzului din arealul aferent sectorului central-sudic al Carpaților Orientali. Cercetările efectuate au descoperit în cadrul acestui sit vestigiile culturilor Cucuteni-Ariușd, Bodrogkeresztúr, Coțofeni, Jigodin, Costișa-Ciomortan și Wietenberg. Acestora li se adaugă descoperiri singulare de factura dacică târzie și din epoca romană târzie sau post-romană timpurie nedefinite cultural.
În Campania din anul 2023 au fost cercetate șanțuri care înconjurau situl în zona de nord, nord-est, est și vest, acestea nefiind contemporane.
În Secțiunea V au fost descoperite 7 șanțuri. Cel mai timpuriu dintre acestea, realizat la marginea exterioară a promontoriului, după toate probabilitățile, datează din eneoliticul mijlociu și aparține locuirii Cucuteni A, iar cel mai târziu, datează din epoca romană târzie sau post-romană, cu atribuirea culturală încă nedefinită. Celelalte șanțuri identificate în S. V sunt atribuite perioadei epocii bronzului, probabil din perioada Ciomortan și/sau Wietenberg.
Șanțurile descoperite în Secțiunea III , datează din mai multe etape preistorice de ocupare a sitului, din eneolitic (Cucuteni A), și din perioada epocii bronzului (atribuite culturilor Ciomortan și Wieterberg).
În prezent se documentează materialele arheologice descoperite (ceramică, obiecte de piatră, os etc.) și s-au prelevat probe de cărbune și os pentru a fi trimise la analize de radiocarbon în vederea determinării vechimii lor.
O mare parte din artefactele descoperite în situl de la Păuleni-Ciuc – Dâmbul Cetății (Șoimeni), pot fi văzute în expoziția de bază de la sediul MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe, jud, Covasna și pe site-ul www.mncr.ro.

Sursa informațiilor MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni.

7. În urmă cu două săptămâni au fost reluate cercetările arheologice sistematice în 𝐬𝐢𝐭𝐮𝐥 𝐚𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐓𝐨𝐩𝐨𝐥𝐢𝐭̦𝐚, acolo unde se cercetează de câțiva ani o stațiune arheologică cu mai multe etape de frecventare: din neolitic până în sec. IV p. Chr.

În acest an a fost deschisă o nouă suprafață pentru a cerceta 𝐨 𝐥𝐨𝐜𝐮𝐢𝐧𝐭̦𝐚̆ 𝐚 𝐜𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐢𝐢 𝐏𝐫𝐞𝐜𝐮𝐜𝐮𝐭𝐞𝐧𝐢, iar rezultatele de până în prezent sunt mulțumitoare.
Au fost descoperite numeroase 𝐦𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐚𝐥𝐞 𝐜𝐞𝐫𝐚𝐦𝐢𝐜𝐞, 𝐫𝐞𝐩𝐫𝐞𝐳𝐞𝐧𝐭𝐚̆𝐫𝐢 𝐚𝐧𝐭𝐫𝐨𝐩𝐨𝐦𝐨𝐫𝐟𝐞 𝐬̦𝐢 𝐳𝐨𝐨𝐦𝐨𝐫𝐟𝐞, 𝐮𝐧𝐞𝐥𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐩𝐢𝐚𝐭𝐫𝐚̆ 𝐬̦𝐢 𝐨𝐛𝐢𝐞𝐜𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐩𝐨𝐝𝐨𝐚𝐛𝐚̆.

#cmnn #muzeelecmnn #cucuteni #arheologie #topolita

Responsabil științific: dr. Vasile Diaconu

Sursa informațiilor Complexul Muzeal Național Neamț.

8. Farmecul arheologiei constă și în elementul surpriză.

Asta înseamnă că la un moment dat crezi că ai înțeles și epuizat o anumită situație, dar șansa face ca lucrurile să devină și mai interesante. În săpăturile pe care în această perioadă le facem la Topolița, am descoperit și o parte dintr-o locuință din sec. IV p. Chr., cu multe detalii interesante.
Altfel spus, în antichitatea târzie, avem aici o comunitate umană care s-a bucurat de avantajele mediului ambiant.
Toată aprecierea pentru tinerii cu care lucrez și pentru faptul că își dau interesul să facem o treabă bună!

Finanțarea cercetării: Complexul Muzeal Național Neamț

#archaeology #LateAntiquity #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

9. 𝟏𝟐. 𝐒𝐀𝐓𝐔𝐋 𝐆𝐇𝐄𝐑𝐃𝐀𝐍𝐀: 𝐒-𝐀 𝐎𝐁𝐓̦𝐈𝐍𝐔𝐓 𝐀𝐔𝐓𝐎𝐑𝐈𝐙𝐀𝐓̦𝐈𝐀 𝐃𝐄 𝐃𝐈𝐀𝐆𝐍𝐎𝐒𝐓𝐈𝐂 𝐀𝐑𝐇𝐄𝐎𝐋𝐎𝐆𝐈𝐂

Anunțăm cu bucurie obținerea de la Ministerul Culturii a autorizației de diagnostic arheologic pentru situl din localitatea Gherdana, comuna Tătărăști, jud. Bacău. Obținerea acestui document s-a realizat de către echipa renumitului arheolog care va cerceta zona.
Următorul pas este obținerea fondurilor necesare pentru acest proces, acțiune ce cade în sarcina echipei Asociației Culturale ”Vasile Pârvan”. În acest sens, s-a depus o cerere de sponsorizare la Primăria Tătărăști, în vederea susținerii acestui proiect. S-a cerut acest sprijin, ținând cont că acest ajutor este reglementat prin lege (OG 43/2000), dar și ca o recompensă pentru acțiunea autorităților locale ale acestei comune din anii 80, de a iniția distrugerea unei movile din sit.
Sperăm ca în cel mai scurt timp să începem activitatea de resort!

Sursa informațiilor Asociaţia Culturală "Vasile Pârvan".

10. După șapte luni de cercetare arheologică preventivă în sectorul de SE al așezării civile a castrului legiunii a XIII-a Gemina de la Apulum, intrăm în linie dreaptă cu șantierul de la ”ALTIP”. Descoperirea unor noi străzi, respectiv proprietăți romane, ne ajută să înțelegem mai bine orașul antic de sub Alba Iulia în secolele II - III p.Chr. Este probabil o ocazie unică de a putea cerceta aproape integral o casă romană din Apulum și de a investiga stratigrafic fazele de locuire, modul în care proprietatea a evoluat și s-a extins în timp. Desfășurate de-a lungul anilor pe o suprafață de cca. 6000 mp, cercetările arheologice de la DOMUS (2009, 2019) și ALTIP (2022-2023) au evidențiat o zonă rezidențială ocupată treptat de locuințele unor familii romane înstărite, aflată în apropierea Palatului guvernatorilor (praetorium consularis). Este, la urma urmei, o încercare de a înțelege și recompune un mod de viață. VIDEO

11. Situl Arheologic Tibiscum, Jupa prinde viață, grație tinereții, exuberanței și entuziasmului studenților de la Universitatea de Vest din Timișoara, care efectuează orele de practică arheologică.

Așezările romane de aici au fost și rămân cele mai importante vestigii ale antichității clasice din Banat.
Despre castrul roman se cunosc foarte multe date, el fiind identificat încă de acum două secole.
Amplasat la întretăierea a două dintre cele mai importante drumuri imperiale care legau Sarmisegetuza de Dierna şi Lederata, oraşul şi castrul s-au dezvoltat datorită campiei fertile în care se aflau, a poziţiei comerciale şi strategice ocupate.
În anii ce au urmat cuceririi romane a fost construit, în piatră, pe malul Timişului, un castru auxiliar de 102 / 109 m, pentru ca mai apoi, în secolul II d.Chr., să aibă loc o extindere spre vest şi sud a fortificaţiei (aici au staţionat trei trupe auxiliare). Faza de început a castrului este de pământ.
Studenții au aflat că în timpul cercetării sistematice a castrului au fost identificate 3-4 niveluri antice, din care cel mai nou se datează după retragerea aureliană.
O dată cu anul 1985 cercetarea din castrul de piatră s-a axat pe studiul principiei. Aceasta este orientată NE-SV şi are dimensiunile de 36 / 31 m.
Urme arheologice de secol VI-VII s-au descoperit în interiorul castrului de piatră, dar şi în aşezarea civilă.
Cea mai veche ceramică descoperită în castru este dacică.

Sursa informațiilor Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș.

12. MORMÂNTUL DE INCINERAȚIE DE LA STÂNA

13. Descoperire interesantă care arată ce făceau dacii în timpul liber

14. Călimara de la Apulum, obiect din Dacia Romană vechi de 2000 de ani. Cum a fost descoperită

67. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea IV

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

LINK EXCHANGE

luni, 28 august 2023

Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea I

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu