Opaiţ paleocreştin, exponatul lunii aprilie la Muzeul Municipal Dej

Imagine preluată de pe pagina oficială de Facebook a Muzeului Municipal Dej.

În cadrul expoziţiei, „exponatul lunii” este opaiţul paleocreştin din secolul IV, descoperit întîmplător la Dej şi considerat o piesă unică în cadrul tezaurelor arheologice din România şi chiar din Europa. Opaiţul, din bronz se compune dintr-un rezervor de formă ovală, cu orificiu de turnare a uleiului, şi un rostrum alungit prevăzut cu locaş pentru introducerea fitilului, remarcîndu-se prin ornamentaţia cu simboluri creştine, compusă dintr-o cruce înscrisă într-un chenar romboidal, cu doi butoni laterali. În partea superioară a crucii se află un porumbel cu aripile întinse, simbol al Sfîntului Duh.

„Opaiţul de bronz paleocreştin de la Dej are o însemnătate şi o valoare deosebită. Pe lîngă frumuseţea artistică a piesei, aceasta demonstrează existenţa unei comunităţi creştine postromane, în nordul fostei provincii Dacia Porolissensis, în zona municipiului Dej. Numeroasele studii dedicate piesei au încercat să-i stabilească originea şi o încadrare cronologică. J. Novak a fost primul cercetător care a publicat un articol despre opaiţul paleocreştin. În opinia sa, pe baza unor analogii cu opaiţe aflate în Muzeul din Cairo, cel de la Dej ar fi fost realizat într-un atelier copt din Egipt şi ar fi ajuns în provincia Dacia pe filieră comercială bizantină. Opaiţul de la Dej are o importanţă deosebită pentru istoria oraşului nostru, deoarece ne arată că în primele secole ale creştinismului, pe teritoriul de astăzi al municipiului Dej locuia o populaţie romanizată şi creştină” – a declarat directorul muzeului, prof. Constantin Albinetz.

Referitor la cronologia piesei, aceasta a primit o datare destul de largă, cuprinzînd secolele IV-VII. Majoritatea obiectelor paleocreştine descoperite pe teritoriul fostei provincii romane Dacia datează din secolele IV-VI. Acestea au fost identificate în 53 de puncte arheologice, printre care şi Dej. Repertoriul materialelor creştine din Transilvania cuprinde, pentru secolele IV-VI, opaiţe de lut cu cruce (Apulum, Potaissa), opaiţe de bronz (Buciumi – jud. Sălaj, Gherla), opaiţ de bronz cu cruce şi porumbel (Dej), cruci şi simboluri creştine pe vase de ceramică (Porolissum, Poiana-jud. Covasna), sigilii de lut folosite pentru ştampilarea pîinii euharistice.

Opaiţul s-a bucurat, de-a lungul timpului, de o amplă cercetare ştiinţifică, fiind publicate mai multe articole în bibliografia de specialitate. Dintre istoricii care au studiat această piesă îi amintim pe J. Novak, Ioan Russu, Kurt Horedt, Mihail Macrea, Constantin Daicoviciu, Mihai Bărbulescu, Nicolaie Gudea şi Coriolan Opreanu.

Alături de ,,Exponatul lunii aprilie”, din expoziţie mai fac parte: lucerne romane din lut, opaiţe metalice pentru mineri, un encolpion din secolul al XIII-lea şi un discos din secolul al XVII-lea.

Opaiţele romane purtau denumirea de lucerna şi erau confecţionate din lut sau bronz. Recipientul opaiţelor era prevăzut cu unul sau două orificii pentru umplere cu ulei, seu sau untură. De cele mai multe ori, recipientul era decorat cu reprezentări antropomorfe, animaliere sau geometrice. În provincia Dacia, opaiţele se foloseau atît la iluminatul casnic, cît şi în mine. Spre exemplu, în pereţii galeriilor minelor romane de la Roşia Montană sînt săpate mici locaşuri pentru aşezarea opaiţelor de lut. În anul 2000, în aceste mine s-a găsită o asemenea lampă intactă, avînd păstrat pînă şi fitilul din interior.

Encolpionul ortodox produs la Kiev a fost descoperit în fostul cimitir creştin din Piaţa Agro-Alimentară din Dej. Este datat la începutul secolului al XIII-lea, înainte de 1240, cînd Kievul a fost distrus de tătari. Encolpionul sau relicvarul descoperit la Dej reprezintă o parte a unei cruci duble cu dimensiunile 6,2 cm X 5,1 cm (8,2 cm cu balamalele). Crucea are extremităţile braţelor rotunjite, sub forma unor medalioane, cu reprezentarea a patru sfinţi, iar pe lungimea ei, imaginea Sfintei Maria purtînd o tunică lungă. În jurul figurii Sfintei Maria, precum şi în cadrul a două medalioane, se disting greu, mai multe litere cu caractere slavone inversate, cu textul „Sfîntă Născătoare de Dumnezeu, ajută-ne!”. În Transilvania s-au mai descoperit încă două asemenea relicvare.

Discosul a fost descoperit de elevii de Şcoala din Gîlgău cînd, în urma unei ploi de vară, torentele formate au scos la iveală acest artefact. Discosul este fabricat din cositor şi poartă pe bordura exterioară o inscripţie în limba slavonă veche. Textul inscripţiei traduse este următorul: ,,Acesta este Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul întregii lumi”. În spaţiul central al piesei se află gravată o scenă religioasă reprezentîndu-l pe Iisus copil în leagăn, vegheat de doi îngeri. Discosul era folosit în timpul Sfintei Liturghii la aşezarea prescurii pentru împărtăşit. Euharistia, act celebrat de preoţi la altar, repetă Cina cea de Taină din preziua condamnării şi crucificării lui Isus, reamintind sacrificiul suprem a lui Isus spre mîntuirea lumii.

Expoziţia de la Muzeul Municipal Dej este deschisă pentru public pînă în 31 aprilie.

Informaţii preluate de aici: http://ziarulfaclia.ro/opaitul-paleocrestin-exponatul-lunii-aprilie-la-muzeul-municipal-dej/.