Iulian Marţian, Repertoriu arheologic pentru Ardeal, Bistriţa, „Tipografia naţională” G. Matheiu, 1920, p. 20/53.
„Glogoveţ, Tc. Urme de cetate, 111.”
„111. Köváry L. Erdély építészeli emlékei. Kolozsvár 1866.”
K. Horedt, Cercetările arheologice din regiunea Hoghiz-Ugra şi Teiuş, în Materiale şi cercetări arheologice, I/1953, p. 815.
„Spre Est de satul Glogovoţ pe partea stângă a Târnavei Mari, se ridică pe un vârf pronunţat resturile unei cetăţi, înconjurată de un val semicircular cu şanţ. Sondajele întreprinse au identificat urmele zidurilor de mortar, indicând originea medievală a fortificaţiei care s'a construit însă pe o staţiune Cţotofeni, după cum arătau fragmentele de ceramică găsite în şanţurile de încercare.”
Sursa informaţiei de mai jos: http://www.cimec.ro/scripts/arh/rar-index/sel.asp?nr=2&Lang=EN&NrSel=0&IDRap=2014, accesat 05.03.2015.
Glogoveţ, com./oraş Valea Lungă (denumire repertoriu: Glogoveţ sau Glogovăţ, Kisgalgóc, com. Valea Lungă, jud. Târnava Mică)
Punct 1. Spre est deasupra satului, pe dealul cetăţii medievale
Tip sit: cetate
Descoperiri:
1.1 aşezare; datare repertoriu: bronz timpuriu; cultura: Coţofeni
1.2 cetate - Cetate cu ziduri de piatră cu mortar, înconjurată de şanţuri.; datare repertoriu: epoca medievală
Bibliografie:
1. Köváry, L., Erd. Eml., p.58
2. Schroller,N, St. u. Kz., p.75
3. Roska, M., Közl, I, 1941, p.61
4. Roska, M., Rep, p.126, nr. 154
5. SCIV, 1950, p.126
Punct 2. Neprecizat
Tip sit: neprecizat
Descoperiri:
2.0.0.1 ţiglă - ţigle romane; datare repertoriu: neprecizată; Muzeul Sibiu, nr inventar: 5314-5317
Bibliografie:
1. Kovary, L., Erd. Eml., p.58
2. Schroller, H., St.u.Kz., 1933, p.75, da
3. Roska, M., Közl, I, 1941, p.61
4. Roska, M., Rep., p.126, nr. 154
5. Roska, M., SCIV, I, 1950, p.126
Sursa imagini de mai sus: http://www.cimec.ro/Arheologie/RAR/Imagini-RAR/RAR%20Transilvania-Tarnava%20Mica/IAB-RAR-Tarnava%20Mica-040.jpg.
Vasile Moga,
Horia Ciugudean, Repertoriul arheologic al judeţului Alba, Alba Iulia, BMA, II, 1995, p. 104.
„GLOGOVEŢ (Glogovăţ), corn. Valea Lungă.
1.
Spre E, deasupra satului, pe dealul cetăţii medievale, se află o aşezare
aparţinând culturii Coţofeni. Materialele în Mz. Sibiu şi MIC. Cetatea
medievală are ziduri de piatră, cu mortar şi este înconjurată de şanţuri.
2.
De pe teritoriul satului provin ţigle romane (Mz. Sibiu, 5314-17).
1-2.
L. Köváry, Erd.ép, 58; H. Schroller,St.u.Kz. 75; M. Roska, Közl,
1. 1941. 61; id, Rep. 126, nr. 154; SCIV 1. 1950. 126.”
Adrian Andrei
Rusu, Castelarea Carpatică. Fortificaţii
şi cetăţi din Transilvania şi teritoriile învecinate (sec. XIII-XIV),
Cluj-Napoca, Editura MEGA, 2005.
p. 21
„Numeroase sondaje au atins la fel de numeroase cetăţi, fără ca rezultatele lor
să fie în vreun fel cunoscute (..., Glogoveţ, ...).”
p. 26-27
„Cetatea Glogoveţ, după ce fusese scoasă din funcţie, probabil încă din secolul
al XIV-lea s-a păstrat în ruină netulburată un timp, apoi a fost excavată
sistematic (mai 1668), de către peste o sută de oameni, pentru a furniza piatră
unor noi construcţii nobiliare.”
p. 41 „Probabil
tot plasamentul a fost cel care, în opoziţie cu locul înalt, rezervat şoimior
sau caprelor, a generat toponimul „Cetatea şoarecilor” (Egervár, Glogoveţ).”
p. 173
„Glogoveţ – perimetru 136”
p. 193 „Datare
– 1313; Alte detalii – complet distrus”
p. 289-288 „Din
a doua parte a domniei regelui Carol Robert, rostul cetăţilor interioare s-a
stabilizat. Lucrul s-a făcut, în primul rând prin distrugerea definitivă a
unora dintre ele. Două sau trei exemple, cunoscute din documente, par să
sprijine supoziţia că fenomenul a fost, în mod sigur, mult mai larg pe cât ni
s-a transmis în mărturii. Este vorba despre cetăţile ... Egurvar (dispărută la Glogoveţ, jud. Alba)... .”
p. 302 „Începând
din limita de vest, Glogoveţul este amintit doar la începutul secolului al
XIV-lea şi descrit întrucâtva în cursul secolului al XVII-lea, încât nu lasă
loc la îndoială că a fost o cetate de piatră „clasică”, despre cu foarte mare
risc s-ar putea scrie că a servit apărării vreunui hotar.”
p. 319 „O
cetate fără hinterland (Teritoriu care gravitează spre un centru economic conform http://dexonline.ro/definitie/hinterland) era o indecenţă: nu se putea întreţine
normal, era în căutare forţată de bunuri care să o aprovizioneze. ... Poate din
acest motiv au dispărut cetăţi ca acelea de la Glogoveţ ... .”
p. 520 „Glogoveţ
(com. Valea Lungă, jud. Alba). Amplasamentul pare să fi fost pe o înălţime
situată la est de sat. Avem un plan elipsoidal, cu un perimetru de 68 stânjeni.
În vremurile în care a mai fost văzută, avusese de asemenea, două turnuri, cu
planimetrie neprecizată, dintre care cel orientat spre coasta dealului avea
ziduri cu grosimea de 1,5 stânjeni. Piatra nu provenea din carieră. Cronica lui
Nicolae Bethlen susţine că ruina fortificaţiei a fost redescoperită în anul
1668, într-o pădure. De asemenea, izvorul precizează că ruina a fost cu mare
greutate demolată spre aservi ca material de construcţie pentru castelul de la
Sânmiclăuş. Nici o altă verificare ulterioară nu s-a mai făcut pe teren ori
dacă ea s-a produs (sunt semnale că în 1953, K. Horedt ar fi făcut acolo? Un
sondaj), nu a fost publicată (...).”
p. 562 „Egervar (jud. Alba). Atestată ca o a doua cetate,
alături de Glogoveţ (Şt. Pascu, Voievodatul,
II, p. 272, 264). De fapt, este una singură, numele sub care o tratăm aici,
fiind aproximativ cel medieval, care desemnează cetatea aflată în hotarul
aşezării actuale.”
Karczag Ákos,
Szabó Tibor, ERDÉLY, PARTIUM ÉS A BÁNSÁG
ERŐDÍTETT HELYEI, Várak, várkastélyok, városfalak, templomvárak, barlangvárak,
sáncok és erődítmények a honfoglalástól a 19. század végéig, Budapesta,
Editura Semmelweis Koadó, 2010, p. ? (din păcate în pozele realizate paginilor
cu informaţiile despre Glogoveţ nu se observă numărul acestora).
„Kisgaloc
(Egervar) – Glogoveţ jud. Alba
Satul
Glogoveţ se află în zona de vest a Podişului Târnavelor. În partea de est a
satului se situează cetatea, calea de acces optimă este din nord. În partea de
sud a cetăţi se observă reţeaua şanţurilor de apărare care înconjoartă ruinele
ei.
Prima
atestare documentară a cetăţi medievale datează din 1313. În aceea perioadă era
cunoscută sub numele de Egervar. Se presupune că în sec. XIII-XIV era locuită,
cauza dispariţiei ei nu se cunoaşte. Mutarea a părţi din ruine este specificată
în jurnalul lui Nicolae Bethlen, el a folosit ruinele spoliate la ridicarea
castelului Bethlen din Sânmiclăuş (jud. Alba) în 1667-1668. El consemnează în
jurnal: „În mod miraculos prin râmăturile porcilor au ieşit la iveală
fundaţiile unei cetăţi păgâne pe dealul Galgov, s-au păstrat bazele zidului,
spuse porcarul lui Dumnezeu. Groaznic de vechi o fi necunoscând nici din
legende, nici din consemnări, nici după tradiţii pierdute în negura timpului.
Zidul este puternic, bine închegat, mai degrabă crapă piatra de râu decât
lipiturile de var, distrugând multe unelte la desfacerea zidului, stejarii erau
groşi ca un butoi de 40. Pe 3 florini (în carte apare greşit forint) şi 8
feldere de grâu omul mi-a arătat locul abia lăsându-l arendaşul. Timp de trei
zile cu 12 oameni numai moloz şi sfărâmături am adunat, grăind cu tatăl meu (Ioan Bethlen),
el a trimis 100 de oameni la ruinele cetăţi. Perimetrul fiind de 68 stânjeni
formând un oval având două turnuri rămânând din ele două piscuri.”
În zilele
noastre suprafaţa cetăţi este acoperită de pădure, ea fiind parţial vitibilă.
Lungimea sud-nord este de 70 m, lăţimea est-vest 45 m. Suprafaţa cetăţii a fost
răscolită de căutătorii de comori şi pentru materiale de construcţie. Cetatea
pe partea nordică este despărţită de un deal de către un şanţ artificial,
şanţul este vizibil şi în partea de sud şi est. Din partea de sud-vest a cetăţi
se vede şi al doilea şanţ, unde din cauza presupuselor săpături arheologice
sunt vizibile trei secţionări ale şanţurilor. În mijlocul cetăţi nu sunt
vizibile urme ale zidurilor, doar un morman de moloz. În apropiere este situată
o groapă de trei patru metri adâncime rezultată în urma săpăturilor făcute de
căutători de comori, nici în acea groapă
nu sunt vizibile urme de ziduri.”
P.S. Traducerea
poate conţine şi unele mici greşeli!
Ridicare topografică pe care este indicată cetatea Glogoveţ.
Sursa imagini: Karczag Ákos,
Szabó Tibor, ERDÉLY, PARTIUM ÉS A BÁNSÁG
ERŐDÍTETT HELYEI, Várak, várkastélyok, városfalak, templomvárak, barlangvárak,
sáncok és erődítmények a honfoglalástól a 19. század végéig, Budapesta,
Editura Semmelweis Koadó, 2010, p. ? (din păcate în pozele realizate paginilor
cu informaţiile despre Glogoveţ nu se observă numărul acestora).
Planul cetăţii Glogoveţ.
Sursa imagini: Karczag Ákos,
Szabó Tibor, ERDÉLY, PARTIUM ÉS A BÁNSÁG
ERŐDÍTETT HELYEI, Várak, várkastélyok, városfalak, templomvárak, barlangvárak,
sáncok és erődítmények a honfoglalástól a 19. század végéig, Budapesta,
Editura Semmelweis Koadó, 2010, p. ? (din păcate în pozele realizate paginilor
cu informaţiile despre Glogoveţ nu se observă numărul acestora).
Cetatea Glogoveţ este indicată cu un cerc roşu pe Cartarea iosefină (1763-1787).
Sursa imagini: http://mapire.eu/en/map/collection/firstsurvey/?zoom=6&lat=47.89035&lon=14.76556.
Cetatea Glogoveţ este indicată cu un cerc roşu pe a doua ridicare topografică austriacă (1806-1869).
Sursa imagini: http://mapire.eu/en/map/collection/secondsurvey/?zoom=14&lat=46.15012&lon=24.03071.
Cetatea Glogoveţ este indicată cu un cerc roşu pe a treia ridicare topografică austriacă (1869-1887).
Sursa imagini: http://mapire.eu/en/map/hkf_75e/?zoom=14&lat=46.1492&lon=24.00797.
Imagine satelitară, în care este indicat locul cetăţi Glogoveţ cu un cerc roşu.
Sursa Imagini: http://www.arcgis.com/apps/Embed/index.html?webmap=a41da1cc1efb40e295cad10842a0c65b&extent=19.0409,42.804,31.862,48.9086&home=true&zoom=true&scale=true&search=true&searchextent=true&basemap_gallery=true&theme=light.
Imagini satelitare, în care este indicat locul cetăţi Glogoveţ cu un cerc roşu.
Sursa Imagini: Google Earth.
Imagini cu cetatea Glogoveţ din 2010
Imagini cu cetatea Glogoveţ din 2012
Fragmente de cărămizi cu urme de arsură puternică descoperite în cetatea Glogoveţ (2012)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu