Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO

1. Osuarul din Strada Gheții. Semnalasem recent (4 iul.) lucrări nesupravegheate arheologic, efectuate cu buldozerul.

La sesizarea noastră, Direcția Județeană de Cultură a intervenit prompt. O echipă de arheologi, conduși de Cristian Plantos, au intervenit. Pe lângă ziduri, asta au descoperit! Este un succes nesperat al arheologiei de salvare din perimetrul orașului istoric. Sperăm că lucrurile vor intra în normalitate și nu vor mai exista săpături nesupravegheate. Vă vom ține la curent cu interpretarea osemintelor

Pentru a opri speculațiile. Din observațiile preliminare, nu este vorba de o hecatombă produsă de vreo molimă. Mai curând pare o îngropare expeditivă cauzată de evenimente militare.

Ce nu este în ordine (ori învățăminte). Avizul de lucrare a fost dat de la început prost. Pentru că primăria Mediaș nu era (este?) atentă cu lucrurile cu potențial arheologic de pe harta orașului vechi. Pentru că proprietarii aparțin cercului de intimi din jurul vechiului primar Neamțu și s-au antrenat în asemenea lucrări, fără să-i deranjeze nimeni. Reacția lor la intervenția Direcției Județene de Cultură a fost că „oameni răi” pun stavile la construcția fericirii lor locative. În adevăr, avizarea generală a șantierului își depășise termenii și nici o inscripție legal-obligatorie nu anunța lucrările (deci o ilegalitate la legea construcțiilor). Descoperirea oaselor umane, fără arheologi i-ar fi pus în plus în postura infracțională de „profanatori de morminte” (caz de poliție și pedepse judiciare).

Cu un pas, mai multe informații! Sunt recuperate oase de la 16 indivizi; se pare toți bărbați. Groapa a fost săpată aproximativ dreptunghiular. Depunerile s-au făcut fără vreo ordine. Sunt toate motivele să se creadă nu erau militari necreștini.

Poate medieșenii pe pot ajuta să facem o hartă cu pete negre unde s-a săpat fără ca să știm absolut nimic ce s-a găsit.

Sursa informațiilor Mediaș-Mediasch History News.

2. Rezumat cercetare arheologică în cimitirul dacic de la Șimleu Silvaniei-Observator – iulie 2023

3. După un pic de așteptare, a apărut acest important volum, care cuprinde în paginile sale lucrările primului congres internațional dedicat sării și care a avut loc la Iași, în 2015.

Pentru acest volum pregătisem încă de atunci, împreună cu regretatul Dr. Gheorghe Dumitroaia, o modestă contribuție, pe care nu a mai reușit să o vadă publicată.
Este un volum de referință, cu un număr considerabil de studii, majoritatea semnate de specialiști recunoscuți la nivel european și mondial în ceea ce privește problematica sării ca mineral cu implicații istorice importante.
Articolul meu îl puteți accesa aici: https://www.academia.edu/104757741
Județul Neamț are un patrimoniu arheologic fabulos. Să-l facem cunoscut!

#prehistory SAREA ȘI CULTURA SĂRII / SALT AND THE SALT CULTURE #salt #archaeology #Neamț #Neolithic #bronzeage

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

4. Thousands of medieval coins unearthed by metal detectorists in Romania

5. Un tezaur cu mii de monede medievale, descoperit în România

6. Cercetare arheologică sistematică în zona Măgurii Uroiului (comuna Rapoltu Mare - oraș Simeria, județul Hunedoara) - campanii ale cercetătorilor de la Muzeul Civilizației Dacice și Romane, Deva.

Sursa: Youtube Utilizator: mcdrtube

7. O fibulă de tip Jezerine la Argedava

Sursa: https://peisaje-arheologice.ro/sit-arheologic-asezare.../

Fibulă de tip Jezerine din bronz, ornamentată cu caneluri longitudinale descoperită în situl arheologic de la Popești (jud. Giurgiu)

Fibulele de tip Jezerine erau obiecte de proveniență romană, cu origini în tradițiile meșteșugului celtic. Ele sunt înregistrate în principal în teritoriile Imperiului Roman care se întind între Catalonia actuală și Italia, numeroase și în regiunea alpină de est și în partea de vest a Peninsulei Balcanice, unde de asemenea ar fi putut fi fabricate. O concentrație excepțională de fibule de acest tip a fost înregistrată la nord de Munții Carpați, în special partea de sud-est a regiunii baltice. În regiunile locuite de geți și daci aceste fibule sunt extrem de rare și au fost documentate exclusiv la sud de Carpați, din acest motiv fiind considerate importuri asociate prezenței romane la Dunăre.
O asemenea fibulă, fragmentară din păcate, se află și în colecția de arheologie a muzeului nostru. Piesa este legată de numele davei getice de la Popești (județul Giurgiu), așa numita Argedava, centru rezidențial menționat în decretele care îl cinstesc pe Akornion din Dyonissopolis și locul unde poate s-a născut și a trăit regele Burebista.
Accesorii vestimentare evidente, aceste ingenioase „ace de siguranță” sunt prezente în moda vremii în intervalul secolelor I a.Chr.- I p.Chr.
Dr. Sorin Cleșiu, arheolog, Biroul Arheologie Preventivă și Sistematică, Secția Istorie #MMB

Sursa informațiilor Muzeul Curtea Veche.

8. Se spune că nimic nu este mai tare ca piatra, dar focul cu siguranță are putere distructivă și asupra ei.

Pe șantierul arheologic unde lucrăm acum, la Topolița, în județul Neamț, în interiorul unei locuințe de acum 6500 de ani, am găsit această râșniță de piatră, distrusă de incendiul care a năruit această construcție. Alături de râșniță era o altă piatră folosită pentru măcinarea cerealelor.
Bilanțul primei săptămâni este unul bun, iar colegii mei și adolescenții cu care lucrăm chiar fac o treabă excelentă.
Finanțarea cercetării: Complexul Muzeal Național Neamț.

#prehistory #archaeology #stoneage #stonetools #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

9. Voluntari din Marea Britanie pe șantierul arheologic din Alba Iulia, de la Altip. Ce fac în cel mai mare sit al Apulum-ului

10. Vestigii antice rare, descoperite la Alba Iulia. Cui i-ar fi aparținut casa romană îngropată sub tipografia Altip

11. Descifrarea surselor istorice mai recente poate oferi informații senzaționale despre anumite practici care s-au putut practica și în vremurile preistorice.

Spre exemplu, noi știm cu toții că sarea se extrage din cariere speciale, sau prin evaporare, însă prea puțin se cunoaște faptul că în trecutul istoric se obișnuia o standardizare a ,,calupurilor" de
sare, mai ales cea obținută prin fierberea slatinei.
În diverse zone ale lumii se mai obișnuiește obținerea unor ,,brichete" de sare, de forme și greutăți diferite, folosite în cadrul schimburilor intercomunitare.
Un călător străin din sec. XVIII, care a străbătut Moldova, a consemnat într-o lucrare o astfel de practică, semnalând în acest fel perpetuarea unor tehnici foarte arhaice până în timpurile apropiate de prezent.
Despre toate acestea, în articolul publicat recent: https://www.academia.edu/104807736
PS - în imaginea alăturată este ilustrată obținerea calupurilor conice de sare în Sahara.

#archaeology #salt #trade #Moldova #Bucovina #brine #nature

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

12. Bioarheologie la Baia Mare/Rivulus Dominarum

În perioada 10.07-05.08 2023 Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș din Baia Mare găzduiește a doua întâlnire din cadrul proiectului de cercetare intitulat „Bioarheologie la Baia Mare/Rivulus Dominarumˮ.
Studenți din SUA participă, alături de inițiatoarea proiectului, Priscilla Mollard de la Universitatea din Massachusetts (SUA) și de asistenta acesteia, Crystal Miller de la Universitatea Macquarie din Sydney (Australia), la o nouă sesiune a școlii de vară. Acestora li s-au alăturat în acest an și studenții Ștefania Achim și Andrei Pop din Baia Mare.
În acest an echipa va desfășura cercetări asupra colecției de schelete umane descoperite în urma cercetărilor arheologice preventive desfășurate de Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, în perioada 2012-214, în cimitirul fostei bisericii parohiale Sf. Ștefan din Piața Cetății/Țintirim, Baia Mare.
Rezultatele obținute vor fi prezentate publicului în cadrul unei conferințe care va avea loc la sediul Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Maramureș din Baia Mare, strada Monetăriei, în data de 5 august 2023.
Vă așteptăm să fiți alături de noi pentru a afla mai multe detalii despre munca lor.

Sursa informațiilor Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș.

13. Terra sigillata trio: cornicen, mască de teatru și zeița Venus.

Sursa informațiilor Anca Timofan.

14. Revin cu mai multe poze cu monedele și talerii descoperiți împreună cu Raoul Vlad Suta și Ion Vlad , si câteva precizări referitor la veșnicele discuții referitoare la detectoare, discriminare sau cutume că îmi cunosc aparatul s.a.m.d.

Aparatele folosite au fost Vanquish 540 și nox 600 de la minelab iar pe afișaj a apărut valoarea constantă de 14-15 la o moneda foarte subțire, cântărind aprox 0,55- 0,6 g. Până nu de curând credeam că VdI asta e dat de grosimea monedei, având exemple găsite: moneda de argint extrem de subțire a dat semnal de 7, drahma tip ilir (aia care nu am vrut să o sap prima dată crezând ca e gunoi) având 3g, a dat valoarea de 13 fix, un prieten la denari romani tot de vreo 3 grame a dat valoarea de 16, iar la o monedă mare rusească tot de argint a dat valoarea de 22. Până aici toate find frumoase crezând că vdi e în funcție de greutate și grosime dar la denarii ăștia ungurești nu are logică, la doar 0,55 g să dea valoare 14-15. Și ceea ce mi s-a părut ciudat că la groapa cu vasul semnalu nu a fost ceva să explodeze detectorul fiind totuși 3 kg de argint, și nici măcar nu a dat valoarea unuia dintre acei taleri, ci a dat valoarea de 14-,15 ceea ce înseamnă că ceramica vasului a estompat semnalul. Deci cam am avut noroc că vreun mistreț și-a băgat botul și a împrăștiat vârful vasului așa reușind să descoperim sursa. Ca notă de final la detectoare pt începători și nu numai, nu vă bazați pe ceea ce credeți despre detector, orice semnal stabil trebuia săpat, au fost cazuri și nu puține când obiecte extrem de valoroase patrimonial nu le-au săpat și au fost săpate de alții care merg pe același principiu: orice semnal stabil trebuie neapărat săpat.
Și o mică curiozitate referitor la denarii ăștia ungurești și la taleri, cam ce valoare aveau în anii lor de circulație, prin 1500?? Am văzut o referire la niște groși polonezi de prin 1600 și cu atâtea monede de tip "X" cumpărai un berbec sau vițel sau etc. Asta aș fi curios dacă cineva are cunoștințe, ce cumpărai cu un denar în vremea aia, ce cumpărai cu un taler, și eventual cam cât de bogat trebuia să fii sa ascunzi 5000 de monede argint..

Sursa informațiilor Silviu Tamas.

15. Trei locuințe din Epoca Bronzului, descoperite la Toboliu

16. Diplomă militară romană din bronz descoperită la Alba Iulia. Cum s-a păstrat timp de aproape 2000 de ani

17. A devenit o tradiție frumoasă ca pe șantierul nostru de la Topolița să fim vizitați și tratați cu un prânz mănăstiresc de arhimandritul Mihail Daniliuc, un fin cunoscător al istoriei și sprijinitor al culturii.

Tinerii cu care lucrez au avut astfel prilejul să asculte frumoase cuvinte despre istoria ecleziastică, dar și despre patrimoniul MUZEUL MEMORIAL MIHAIL SADOVEANU SI VISARION PUIU, pe care părintele Mihail cu destoinicie îl păstorește.

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

18. Trei schelete umane descoperite la Alba Iulia, de arheologi, sub fosta tipografie Altip. Unul este de copil

19. Suntem în a doua săptămână de cercetări arheologice sistematice în situl de la Topolița, din județul Neamț, iar descoperirile interesante nu ne ocolesc.

Însă, la fel de important este și faptul că munca noastră este sprijinită prin gesturi nobile de oameni care apreciază ceea ce facem. Pentru a face față caniculei și pentru energia zilnică, am primit sprijin din partea unui agent economic din Târgu Neamț, respectiv SC IKOSAR SRL. Managerul, dl. Constantin, a ținut neapărat să nu servim câte un bol de ciorbă într-un vas similar cu cel din fotografie, ci în unele mai încăpătoare și mai noi. Mulțumirile noastre!

#archaeology #prehistory #IKOSAR #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

20. DE VEGHE ÎN… PORTA MESESINA

65. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea II

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

LINK EXCHANGE

sâmbătă, 12 august 2023

Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea III

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu