Monede antice din Viminacium

 

 

Monede antice din Viminacium

În colecția Dr. George Severeanu, se păstrează câteva monede de bronz emise de Viminacium în sec. III p.Chr., oraș al cărui sit se află astăzi în satul Stari Kostolac, la 12 km de Kostolac, în Serbia. Piesele încep să fie bătute de monetăria orașului, după ce în anul 239 p.Chr., Gordian III ridică capitala provinciei Moesia Superior la rangul de colonia, continuând până în 257 p.Chr. Emisiunile încep să fie numerotate conform unei calendar local, începând de la acest eveniment cu anul I, marcând astfel importanța sa deosebită pentru cetate. Emise în serii de sesterti, dupondii și asi, rareori și medalioane, monedele poartă aceleași imagini stereotipe cu personificarea coloniei Viminacium, fiind diferențiate uneori de elemente de stil.

Piesele au fost imprimate pe avers cu bustul imperial, laureat sau cu coroană radiată (doar pe dupondii), cu armură și mantie, iar pe revers cu reprezentarea standard a coloniei Viminacium, înfățișată ca o zeiță, îmbrăcată în chiton și himation, redată din față, privind spre stânga, între un taur și un leu, cu mâinile deasupra lor într-un gest de protecție. De jur împrejur, este imprimată legenda P(rovincia) M(oesia) S(uperior) Col(onia) Vim(inacium). Atât taurul, cât și leul sunt simboluri ale legiunilor romane care au apărat linia Dunării în conflictele cu populațiile barbare care năvăleau de la nord spre sud-vest, în provincia Moesia Superior.
Încă din vremea lui Claudius I, legiunea VII Claudia ce a staționat la Singidunum, Belgradul de astăzi, după sosirea din Dalmația, va fi mutată la Viminacium, în 52 p.Chr., ce devine sediul ei pentru câteva sute de ani. În vremea lui Gordian III, a fost adusă aici și legiunea IIII Flavia Felix. Astfel, taurul este simbolul legiunii VII Claudia, iar leul aparținea legiunii IIII Flavia. Câteodată, zeița este însoțită de stindardele legionare, pe care sunt redate cifrele lor, dar de cele mai multe ori, ele lipsesc.

Urmare a presiunii incursiunilor tot mai dese ale populațiilor barbare din nord, s-a luat decizia emiterii la Viminacium a numerarului necesar pentru plata trupelor militare angajate în apărarea liniei Dunării în această regiune, pentru a nu se mai impune transportul sumelor necesare soldelor tocmai de la Roma. Ea va fi urmată după o oarecare perioadă, în vremea lui Filip Arabul, de o măsură similară la Apulum, aceea de a se bate monede de bronz cu legenda Provincia Dacia, cu nominale similare: sesterti, dupondii și asi, precum și cu reprezentări asemănătoare, personificarea provinciei Dacia, însoțită de stindardele și emblemele legiunilor V Macedonia (vulturul) și XIII Gemina (leul). Reprezentările standardizate de pe monede indică faptul că ele reprezentau sume de bani realizate cu o destinație clară, aceea de a plăti trupele legiunilor respective. Respectarea nominalelor emisiunilor romane permitea circulația lor largă, asimilându-se numerarului de acest gen.

 

Sursa informațiilor Muzeul George Severeanu.