Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2023 - VIDEO

1. Un sibian a găsit o comoară îngropată la Podul Dracului – Monedele au peste 1600 de ani vechime

2. Am avut onoarea să primesc, pentru Muzeul de Istorie și Etnografie Târgu Neamț, din partea renumitului cercetător Virgil Mihailescu-Bîrliba, documentațiile a patru șantiere arheologice desfășurate în zona Neamțului, în deceniile opt și nouă ale secolului trecut.

Este vorba de sute de fișe, fotografii, planuri, schițe și desene privitoare la cercetările arheologice din trei necropole tumulare, din sec. IV p. Chr., aflate în apropiere de Târgu Neamț (Nemțișor și Târzia), precum și o parte din arhiva șantierului de la Piatra-Neamț - Bâtca Doamnei.
În acest fel, instituția noastră s-a îmbogățit cu un fond științific valoros, pentru care îi suntem profund îndatorați dl. Prof. Virgil Mihailescu-Bîrliba.
Merită subliniat faptul că avem de a face cu o arhivă științifică extrem de riguros organizată, care denotă profesionalismul unui arheolog și cercetător devotat muncii sale.

#archaeology #archive #science #funeral #lateantiquity #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

3. Un sibian a dat peste o adevărată comoară, la doar o săptămână după ce a primit autorizație pentru detectorul de metale. "A scos un pumn plin de monede"

4. Patrimoniul arheologic al muzeelor se obține greu, cu precădere prin munca de cercetare în teren, pe șantiere arheologice preventive sau sistematice. Vestigiile scoase la lumină, contrar unei opinii mai generale, nu pot fi incluse toate în expozițiile muzeale, însă ele nu constituie doar bunuri cu valoare patrimonială, ci și un important material științific.

Pe șantierele arheologice, obiectele care prezintă o importanță istorică mai mare și care pot ajuta la o mai bună înțelegere a diferitelor aspecte legate de modul de viață al vechilor comunități umane sunt prelevate individual, înregistrate, urmând apoi să fie curățate, conservate, restaurate și valorificate expozițional și/sau științific.

#archaeology #prehistory #Precucuteni #Neamț #religion #heritage #museum

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

5. Descoperire epocală lângă Sarmizegetusa Regia realizată cu LIDAR. Nimeni nu bănuia ce ascund munții

6. Așa arată o săpătură arheologică la început. O suprafață care la prima vedere nu spune nimic, dar cu cât se coboară în subsol, cu atât lucrurile devin mai clare.

În 22 de ani de participare la diferite cercetări arheologice am ajuns la concluzia că puține domenii sunt la fel de fascinante ca arheologia.
În arheologie se îmbină tot felul de trăiri, de la speranțe la dezamăgiri, de la bucurie fără margini la tristețe, de la determinare la tendința de abandon. Însă toate merită dacă faci cu adevărat arheologie și pe toate la accepți dacă ești făcut pentru domeniul acesta.
Dar, vorba unui coleg: ,,unii fac bani, iar alții arheologie".

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

7. Curiozități arheologice: caseta de la Biserica Sf. Nicolae Udricani

Cercetările arheologice efectuate în pridvorul bisericii Sf. Nicolae Udricani, au dus la descoperirea unei amenajări / casete, de formă rectangulară, a cărei parte superioară (bolta) era formată din două rânduri de cărămizi, puse în sistemul „în două ape”.
Amenajarea era adosată la zidurile nordic şi vestic ale pridvorului și a fost construită peste osemintele unui defunct ce a fost înmormântat în această suprafață.
Umplutura casetei era formată din fragmente de vase-castroane, borcane, multe vase de sticlă (printre care și o candelă întreagă), dar şi sticle de băuturi, pahare, fiole cu destinaţie farmaceuticǎ, toate datând din a doua jumǎtate a secolului al XIX-lea. Nu cunoaștem scopul depunerii acestor materiale (multe dintre ele fragmentare şi cu caracter laic) în aceastǎ casetǎ care, dupǎ umplere, a fost închisǎ.
O parte din inventarul descoperit este expus la Casa Filipescu-Cesianu, în cadrul expoziției „Povestea unei biserici de mahala. Sf. Nicolae Udricani”, deschisă până în octombrie 2023: http://muzeulbucurestiului.ro/expozitia-tematica.../
Dr. Camelia-Mirela Vintilă, arheolog
Biroul Istorie Veche și Medievală, Secția Istorie #MMB
Text preluat de pe pagina Muzeul Curtea Veche - Muzeul Municipiului București

Sursa informațiilor Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu.

8. Acum aproape 4000 de ani, în perioada mijlocie a Epocii Bronzului, prelucrarea metalelor era un meșteșug care nu punea accentul doar pe utilitar ci și pe estetic.

Deși multe dintre obiectele de bronz aveau o utilitate bine definită (unelte, arme, obiecte de podoabă, piese de harnașament), în subsidiar unele aveau și o înaltă valoare simbolică sau socială.
Eleganța și ornamentica unora dintre aceste obiecte metalice, dar și contextul arheologic în care au fost găsite (depozite și mai rar morminte), confirmă valoarea lor deosebită.

#archaeology #bronzeage #bronzeaxes #Neamț #prehistory

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

9. Uneori, vestigiile arheologice apar unde nu te aștepți.

O plimbare prin Parcul Natural Vânatori-Neamț a dus la identificarea unor piese mici de silex, care pot constitui indiciile prezenței unui sit arheologic în punctul respectiv.
De altfel, această arie protejată are un potențial arheologic deosebit, care necesită o valorificare accesibilă și publicului larg.

#archaeology #flint #nature #prehistory

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

10. China finanțează o cercetare arheologică lângă Iași / Se caută detalii despre o cultură veche de 6.000 de ani, similară uneia din China, de pe malul fluviului Galben

11. 𝐼̂𝑛 𝑣𝑎𝑟𝑎 𝑎𝑛𝑢𝑙𝑢𝑖 1972 𝑖̂𝑛 𝑡𝑖𝑚𝑝 𝑐𝑒 𝑠𝑐𝑜𝑡𝑒𝑎 𝑙𝑢𝑡 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑎 𝑐𝑜𝑛𝑓𝑒𝑐𝑡̦𝑖𝑜𝑛𝑎 𝑐𝑎̆𝑟𝑎̆𝑚𝑖𝑧𝑖, 𝑢𝑛 𝑙𝑜𝑐𝑢𝑖𝑡𝑜𝑟 𝑎𝑙 𝑠𝑎𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑆𝑎̂𝑔 (𝑗𝑢𝑑𝑒𝑡̦𝑢𝑙 𝑆𝑎̆𝑙𝑎𝑗) 𝑑𝑒𝑠𝑐𝑜𝑝𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑚𝑎𝑖 𝑚𝑢𝑙𝑡𝑒 𝑝𝑖𝑒𝑠𝑒 𝑑𝑒 𝑏𝑟𝑜𝑛𝑧 𝑐𝑒 𝑓𝑢𝑠𝑒𝑠𝑒𝑟𝑎̆ 𝑖̂𝑛𝑔𝑟𝑜𝑝𝑎𝑡𝑒 𝑖̂𝑛 𝑢𝑟𝑚𝑎̆ 𝑐𝑢 𝑣𝑟𝑒𝑜 3000 𝑑𝑒 𝑎𝑛𝑖 𝑖̂𝑛 𝑎𝑝𝑟𝑜𝑝𝑖𝑒𝑟𝑒 𝑑𝑒 𝑓𝑖𝑟𝑢𝑙 𝑢𝑛𝑒𝑖 𝑣𝑎̆𝑖.

𝑇𝑒𝑧𝑎𝑢𝑟𝑢𝑙 𝑒𝑟𝑎 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑢𝑠 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑟-𝑢𝑛 𝑣𝑎𝑠 𝑑𝑒 𝑏𝑟𝑜𝑛𝑧 𝑑𝑒 𝑓𝑜𝑟𝑚𝑎 𝑢𝑛𝑒𝑖 𝑔𝑎̆𝑙𝑒𝑡̦𝑖, 𝑑𝑖𝑛 𝑐𝑖𝑛𝑐𝑖 𝑐𝑒𝑠̦𝑡𝑖 𝑑𝑒 𝑏𝑟𝑜𝑛𝑧, 𝑢𝑛 𝑐𝑜𝑖𝑓 𝑑𝑖𝑛 𝑏𝑟𝑜𝑛𝑧, 𝑢𝑛 𝑣𝑎̂𝑟𝑓 𝑚𝑎𝑠𝑖𝑣 𝑑𝑒 𝑙𝑎𝑛𝑐𝑒, 𝑑𝑜𝑢𝑎̆ 𝑡𝑜𝑝𝑜𝑎𝑟𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑎𝑐𝑒𝑙𝑎𝑠̦𝑖 𝑚𝑒𝑡𝑎𝑙, 𝑑𝑜𝑢𝑎̆ 𝑠𝑒𝑐𝑒𝑟𝑖 𝑑𝑒 𝑏𝑟𝑜𝑛𝑧, 22 𝑑𝑒 𝑏𝑟𝑎̆𝑡̦𝑎̆𝑟𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑏𝑟𝑜𝑛𝑧, 𝑑𝑜𝑢𝑎̆ 𝑡𝑜𝑟𝑡̦𝑖 𝑑𝑒 𝑙𝑎 𝑣𝑎𝑠𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑏𝑟𝑜𝑛𝑧 𝑠̦𝑖 𝑓𝑟𝑎𝑔𝑚𝑒𝑛𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑙𝑎 𝑑𝑜𝑢𝑎̆ 𝑝𝑖𝑒𝑠𝑒 𝑜𝑟𝑛𝑎𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑙𝑒, 𝑟𝑜𝑡𝑢𝑛𝑑𝑒, 𝑑𝑒 𝑏𝑟𝑜𝑛𝑧. 𝐼𝑛𝑣𝑒𝑛𝑡𝑎𝑟𝑢𝑙 𝑡𝑒𝑧𝑎𝑢𝑟𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑎 𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑟𝑒𝑐𝑢𝑝𝑒𝑟𝑎𝑡 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑔𝑟𝑎𝑙 𝑑𝑒 𝑐𝑎̆𝑡𝑟𝑒 𝑠𝑝𝑒𝑐𝑖𝑎𝑙𝑖𝑠̦𝑡𝑖𝑖 𝑚𝑢𝑧𝑒𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑍𝑎𝑙𝑎̆𝑢. 𝑂 𝑝𝑎𝑟𝑡𝑒 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑣𝑎𝑠𝑒𝑙𝑒 𝑑𝑒 𝑚𝑒𝑡𝑎𝑙 𝑠̦𝑖 𝑐𝑜𝑖𝑓𝑢𝑙, 𝑡𝑜𝑎𝑡𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑓𝑒𝑐𝑡̦𝑖𝑜𝑛𝑎𝑡𝑒 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑟-𝑜 𝑡𝑎𝑏𝑙𝑎̆ 𝑠𝑢𝑏𝑡̦𝑖𝑟𝑒 𝑑𝑒 𝑏𝑟𝑜𝑛𝑧, 𝑎𝑓𝑙𝑎𝑡𝑒 𝑖̂𝑛𝑡𝑟-𝑜 𝑠𝑡𝑎𝑟𝑒 𝑑𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑒𝑟𝑣𝑎𝑟𝑒 𝑝𝑟𝑒𝑐𝑎𝑟𝑎̆, 𝑎𝑢 𝑛𝑒𝑐𝑒𝑠𝑖𝑡𝑎𝑡 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑣𝑒𝑛𝑡̦𝑖𝑖 𝑑𝑒 𝑢𝑟𝑔𝑒𝑛𝑡̦𝑎̆ 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑎 𝑜𝑝𝑟𝑖 𝑝𝑟𝑜𝑐𝑒𝑠𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑑𝑒𝑔𝑟𝑎𝑑𝑎𝑟𝑒 𝑠̦𝑖 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑎 𝑓𝑖 𝑟𝑒𝑠𝑡𝑎𝑢𝑟𝑎𝑡𝑒.
𝐶𝑢 𝑠𝑖𝑔𝑢𝑟𝑎𝑛𝑡̦𝑎̆ 𝑝𝑟𝑜𝑑𝑢𝑐𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑡𝑎𝑏𝑙𝑒𝑖 𝑑𝑒 𝑏𝑟𝑜𝑛𝑧 𝑠̦𝑖 𝑎𝑝𝑜𝑖 𝑐𝑜𝑛𝑓𝑒𝑐𝑡̦𝑖𝑜𝑛𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑣𝑎𝑠𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑖𝑛 𝑎𝑐𝑒𝑎𝑠𝑡𝑎̆ 𝑡𝑎𝑏𝑙𝑎̆ 𝑎 𝑟𝑒𝑝𝑟𝑒𝑧𝑒𝑛𝑡𝑎𝑡 𝑜 𝑐𝑢𝑙𝑚𝑒 𝑎 𝑚𝑎̆𝑖𝑒𝑠𝑡𝑟𝑖𝑒𝑖 𝑎𝑟𝑡𝑖𝑧𝑎𝑛𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑐𝑒 𝑝𝑟𝑒𝑙𝑢𝑐𝑟𝑎𝑢 𝑎𝑐𝑒𝑠𝑡 𝑎𝑙𝑖𝑎𝑗. 𝐵𝑢𝑐𝑎̆𝑡̦𝑖𝑙𝑒 𝑑𝑒 𝑡𝑎𝑏𝑙𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑏𝑟𝑜𝑛𝑧 𝑒𝑟𝑎𝑢 𝑖̂𝑚𝑏𝑖𝑛𝑎𝑡𝑒 𝑐𝑢 𝑎𝑗𝑢𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙 𝑛𝑖𝑡𝑢𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟, 𝑖𝑎𝑟 𝑡𝑜𝑟𝑡̦𝑖𝑙𝑒 𝑒𝑟𝑎𝑢 𝑓𝑖𝑥𝑎𝑡𝑒 𝑠̦𝑖 𝑒𝑙𝑒 𝑝𝑟𝑖𝑛 𝑎𝑐𝑒𝑙𝑎𝑠̦𝑖 𝑝𝑟𝑜𝑐𝑒𝑑𝑒𝑢. 𝐼̂𝑛𝑡𝑟𝑒𝑔 𝑎𝑛𝑠𝑎𝑚𝑏𝑙𝑢𝑙 𝑡𝑟𝑒𝑏𝑢𝑖𝑒 𝑠𝑎̆ 𝑓𝑖 𝑎𝑝𝑎𝑟𝑡̦𝑖𝑛𝑢𝑡 𝑢𝑛𝑢𝑖 𝑙𝑖𝑑𝑒𝑟 𝑙𝑜𝑐𝑎𝑙 𝑑𝑒 𝑙𝑎 𝑓𝑖𝑛𝑎𝑙𝑢𝑙 𝑒𝑝𝑜𝑐𝑖𝑖 𝑏𝑟𝑜𝑛𝑧𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑠̦𝑖 𝑎 𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑖̂𝑛𝑔𝑟𝑜𝑝𝑎𝑡 𝑖̂𝑛 𝑗𝑢𝑟𝑢𝑙 𝑎𝑛𝑢𝑙𝑢𝑖 1000 𝑖̂. 𝐶ℎ𝑟. 𝑇𝑒𝑧𝑎𝑢𝑟𝑢𝑙 𝑎 𝑟𝑒𝑝𝑟𝑒𝑧𝑒𝑛𝑡𝑎𝑡 𝑐𝑢 𝑠𝑖𝑔𝑢𝑟𝑎𝑛𝑡̦𝑎̆ 𝑜 𝑚𝑎𝑟𝑒 𝑎𝑣𝑢𝑡̦𝑖𝑒, 𝑖𝑎𝑟 𝑖𝑛𝑓𝑜𝑟𝑚𝑎𝑡̦𝑖𝑖𝑙𝑒 𝑣𝑒𝑛𝑖𝑡𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑠𝑢𝑟𝑠𝑒 𝑙𝑖𝑡𝑒𝑟𝑎𝑟𝑒 (𝐼𝑙𝑖𝑎𝑑𝑎 𝑙𝑢𝑖 𝐻𝑜𝑚𝑒𝑟) 𝑑𝑒𝑠𝑐𝑟𝑖𝑢 𝑐𝑢𝑚 𝑎𝑟𝑖𝑠𝑡𝑜𝑐𝑟𝑎𝑡̦𝑖𝑎 𝑟𝑎̆𝑧𝑏𝑜𝑖𝑛𝑖𝑐𝑎̆ 𝑎 𝑎ℎ𝑒𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑖̂𝑠̦𝑖 𝑖𝑚𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑜𝑛𝑎 𝑜𝑎𝑠𝑝𝑒𝑡̦𝑖𝑖 𝑠𝑒𝑟𝑣𝑖𝑛𝑑𝑢-𝑖 𝑐𝑢 𝑣𝑖𝑛 𝑎𝑚𝑒𝑠𝑡𝑒𝑐𝑎𝑡 𝑖̂𝑛 𝑣𝑎𝑠𝑒 𝑑𝑒 𝑚𝑒𝑡𝑎𝑙 𝑠̦𝑖 𝑖̂𝑚𝑝𝑎̆𝑟𝑡̦𝑖𝑡 𝑐𝑢 𝑐𝑒𝑠̦𝑡𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑎𝑢𝑟 𝑠𝑎𝑢 𝑏𝑟𝑜𝑛𝑧. 𝐴𝑠𝑡𝑎̆𝑧𝑖 𝑖𝑛𝑣𝑒𝑛𝑡𝑎𝑟𝑢𝑙 𝑠𝑝𝑒𝑐𝑡𝑎𝑐𝑢𝑙𝑜𝑠 𝑎𝑙 𝑡𝑒𝑧𝑎𝑢𝑟𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑑𝑒𝑠𝑐𝑜𝑝𝑒𝑟𝑖𝑡 𝑙𝑎 𝑆𝑎̂𝑔 𝑝𝑜𝑎𝑡𝑒 𝑓𝑖 𝑎𝑑𝑚𝑖𝑟𝑎𝑡 𝑖̂𝑛 𝑒𝑥𝑝𝑜𝑧𝑖𝑡̦𝑖𝑎 𝑑𝑒 𝑏𝑎𝑧𝑎̆ 𝑎 𝑚𝑢𝑧𝑒𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑍𝑎𝑙𝑎̆𝑢. - Dr. 𝐈𝐨𝐚𝐧 𝐁𝐞𝐣𝐢𝐧𝐚𝐫𝐢𝐮, arheolog
Foto: după T. Soroceanu, Die vorskythenzeitlichen Metallgefässe im Gebiet des heutigen Rumänien / Vasele de metal prescitice de pe actualul teritoriu al României, Bistrița - Cluj-Napoca, 2008.

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă - Zalău.

12. Zece locuri în care dacii şi-au ascuns comorile de aur. Cum au fost descoperite tezaurele fabuloase

13. Vasul, prin dimensiunile mari pe care le are, prin prezența șerpilor care urcă pe toate cele trei torți, precum și prin prezența scenelor de cult bacchic, indică o utilizare specială în timpul ceremoniilor care aveau loc cu ocazia adorării zeului Liber Pater. Scena principală îi reprezintă pe Liber și Libera-Ariadna, precum și prezența acoliților lor, Pan și bătrânul Silen, nelipsiții participanți ai cortegiul bahic.

14. 𝐒𝐢𝐭𝐮𝐥𝐚 (𝐠𝐚̆𝐥𝐞𝐚𝐭𝐚) 𝐝𝐞 𝐛𝐫𝐨𝐧𝐳 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐒𝐚̂𝐠

”Dintre toate piesele aflate în compoziția tezaurului de bronzuri descoperit la Sâg, situla confecționată din tablă de bronz este piesa reprezentativă. Piesa încorporează un volum de muncă imens, ce presupune inițial confecționarea tablei de bronz prin încălzire și batere, realizarea decorului migălos de pe treimea superioară a piesei și apoi îmbinarea bucăților de tablă prin nituire și fixarea mânerelor. Ornamentul realizat cu ajutorul unor poansoane se desfășoară într-un registru dreptunghiular sub marginea vasului. Constă din patru capete stilizate de păsări acvatice (lebede, gâște) plasate două câte două, față în față. Între ele se află câte o proeminență mare, iar perechile sunt separate de o roată solară. Această asociere a reprezentărilor stilizate de păsări acvatice cu motivele solare stilizate se regăsește destul de frecvent mai ales pe obiecte de metal la începutul primului mileniu î. Chr. la scara continentului european și ține cu siguranță de sfera imaginarului populațiilor care au locuit continentul la finalul epocii bronzului.
Multă vreme s-a considerat că vasele de acest fel, cu un decor în mare parte similar, ar fi fost produse în regiunea Tisei superioare, undeva în nord-estul Ungariei actuale, unde apar și cele mai multe descoperiri de acest fel. Există însă indicii temeinice că un centru de producție ar fi funcționat la începutul mileniului I î. Chr. mult mai aproape de locul descoperirii, chiar în zona orașului actual Șimleu Silvaniei. Aici la poalele ”Măgurii Șimleului” a fost descoperit, înainte de izbucnirea primului război mondial, un tezaur de piese de bronz ce conținea inclusiv fragmente ale unor vase din tablă de bronz. Ulterior, în timpul cercetărilor arheologice care au vizat așezarea fortificată din această perioadă, localizată pe platoul superior al ”Măgurii Șimleului”, a fost descoperit un tipar din gresie pentru turnarea niturilor de bronz folosite la îmbinarea bucăților de tablă din care erau confecționate aceste vase. Valoarea și semnificația vaselor de bronz pentru proprietarii lor este dovedită și de faptul că acestea prezintă adesea urme de reparații în zonele unde au fost deteriorate” – dr. Ioan Bejinariu, arheolog.
𝘍𝘰𝘵𝘰: 𝘥𝘶𝘱𝘢̆ 𝘛. 𝘚𝘰𝘳𝘰𝘤𝘦𝘢𝘯𝘶, 𝘋𝘪𝘦 𝘷𝘰𝘳𝘴𝘬𝘺𝘵𝘩𝘦𝘯𝘻𝘦𝘪𝘵𝘭𝘪𝘤𝘩𝘦𝘯 𝘔𝘦𝘵𝘢𝘭𝘭𝘨𝘦𝘧𝘢̈𝘴𝘴𝘦 𝘪𝘮 𝘎𝘦𝘣𝘪𝘦𝘵 𝘥𝘦𝘴 𝘩𝘦𝘶𝘵𝘪𝘨𝘦𝘯 𝘙𝘶𝘮𝘢̈𝘯𝘪𝘦𝘯 / 𝘝𝘢𝘴𝘦𝘭𝘦 𝘥𝘦 𝘮𝘦𝘵𝘢𝘭 𝘱𝘳𝘦𝘴𝘤𝘪𝘵𝘪𝘤𝘦 𝘥𝘦 𝘱𝘦 𝘢𝘤𝘵𝘶𝘢𝘭𝘶𝘭 𝘵𝘦𝘳𝘪𝘵𝘰𝘳𝘪𝘶 𝘢𝘭 𝘙𝘰𝘮𝘢̂𝘯𝘪𝘦𝘪, 𝘉𝘪𝘴𝘵𝘳𝘪𝘵̦𝘢 - 𝘊𝘭𝘶𝘫-𝘕𝘢𝘱𝘰𝘤𝘢, 2008.

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă - Zalău.

15. Descoperiri arheologice la Spitalul "Precista": morminte, monede, bijuterii

16. Descoperiri arheologice la Spitalul "Precista": morminte, monede, bijuterii

Sursa: Youtube Utilizator: Roman TV

60. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea IV

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

LINK EXCHANGE

sâmbătă, 22 iulie 2023

Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2023 - VIDEO - Partea I

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu