Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO

1. O serie întreagă de obiecte de bronz, de acum aproximativ 3500 de ani, necesită reevaluări științifice, mai ales că unele dintre acestea provin din descoperiri vechi și fără un context arheologic foarte clar.

Este și cazul unor depozite de piese metalice care ne spun ceva despre atitudinea oamenilor de atunci vis-a-vis de bunurile pe care la aveau.
În imagine este o seceră de bronz, descoperită la câțiva km de Piatra Neamț, care are tăișul cu intense urme de uzură.
Ar fi interesant dacă am găsi un specialist în tehnologia metalelor, care să ne ajute să interpretăm urmele de uzură de pe piesele preistorice din metal.

#archaeology #prehistory #BronzeAge #hoard #Neamț #science

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

2. ALTIP23 - ”laboratorul” în aer liber: separarea prin flotație a macroresturilor vegetale în scopul analizelor arheobotanice.

ALTIP23 - ”laboratorul” în aer liber: separarea prin flotație a macroresturilor vegetale în scopul analizelor arheobotanice. Mulțumim, Beatrice!
ALTIP este o cercetare arheologică preventivă în partea de SE a sitului Apulum, în așezarea civilă a castrului legiunii a XIII-a Gemina. Cercetarea se desfășoară pe o suprafață de cca 3000 mp, pe locul unde anterior a funcționat tipografia Altip din Alba Iulia.

#Altip2023 #Apulum #Outdoor_LAB

Sursa informațiilor Anca Timofan.

3. Cercetările arheologice de la Șimleu Silvaniei-Observator

În anul 2022 cercetările arheologice de la Șimleu Silvaniei-Observator au continuat cu cea de-a 15-a campanie arheologică, la 28 de ani de la debutul acestora în anul 1994.
Descoperirea de senzație provine din suprafața S2 unde a fost identificat și conturat un mormânt dacic de incinerație cu dimensiunile de 1,4×1,0m depus pe o amenajare patrulateră, din sol gălbui tasat, cu colțurile rotunjite de 0,8×1,0m.
Pentru mai multe detalii, accesați link-ul de mai jos:
https://muzeuzalau.ro/time-team-simleu-silvaniei.../

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă - Zalău.

4. O râșniță rotativă din cea de-a doua epocă a fierului

Moară rotativă descoperită la Tilișca

Mori rotative in situ, descoperite la Židovar (în Rotary querns from the territory of the Scordisci and potential routes of food technology transfer, Marija Ljuština, fotografii Muzeul Vršac)

Aceste mori mobile au fost găsite în mai multe situri aparținând vârstei târzii a epocii fierului. De cele mai multe ori au fost descoperite în spațiul domestic al locuințelor sau fără a avea un context arheologic concret. Alături de alte indicii identificate arheologic, acestea sunt obiecte palpabile ale activităților de procesare a cerealelor pentru a fi transformate în făina din care se cocea pâinea în cuptoarele menajere.
Deși sunt menționate ca descoperiri în diverse publicații, contextul arheologic al acestor, să le spunem „zone de lucru” pe lângă locuințe, nu a fost tratat mai riguros. Știm astăzi că sunt frecvente atât în spațiul cetăților din Munții Orăștiei, cât și în restul așezărilor din Dacia, dar informația se rezumă la atât.
Ideea morilor manuale rotative (mola versatilis) este originară din vestul Mediteranei (Peninsula Iberică), iar în oicumena Latène a fost răspândită de către celți.
Vasile Pârvan spunea că „celții și ceilalți locuitori ai Europei centrale n-au imitat întocmai râșnița greco-italică rotativă, ei au creat anume tipuri particulare, în care în special meta nu era așa de convexă ca în sud, iar catillus (partea rotativă de deasupra) avea un profil destul de variabil”.
În colecția de arheologie a Muzeului Municipiului București se află numai o parte din ceea ce forma o asemenea moară rotativă, fără a cunoaște contextul arheologic sau locul de proveniență. Râșnița avea două părți ce se suprapuneau: catillus (partea superioară, mobilă) și meta (partea inferioară, fixă). În timp ce piatra superioară era rotită, cerealele împrăștiate prin centrifugare, erau măcinate și cădeau sub formă de făină pe părțile laterale, cu siguranță amestecate și cu unele mici particule de piatră.
În cazul nostru se păstrează doar partea catillus, realizată dintr-o rocă sedimentară și având forma unui trunchi de con. Boabele sau semințele care urmau să fie râșnite erau turnate printr-un orificiu central cu formă treflată, piatra mobilă era acționată de o pârghie din fier fixată într-un orificiu dispus lateral, iar cea fixă era atașată unui suport.
Menționăm ca importante descoperiri: în siturile dacice de la Tilișca (județul Sibiu, Transilvania) într-o „locuință-atelier” și în cetatea de la Ardeu (județul Hunedoara, Transilvania); în teritoriul ocupat de celții scordisci, în situl de la Židovar (districtul Banatului de Sud, Serbia), unde au fost descoperite trei asemenea mori rotative în nivelul arheologic, fără a avea dovezi concludente ale prezenței unei locuințe aflate în proximitate.

Dr. Sorin Cleșiu, arheolog
Biroul Arheologie Preventivă și Sistematică, Secția Istorie #MMB

Sursa informațiilor Muzeul Curtea Veche.

5. Din nou despre arheologie ...

ne bucurăm să anunțăm că Între 15 și 20 mai 2023 s-a desfășurat încă o etapă din cadrul investigațiilor arheologice interdisciplinare întreprinse pe teritoriul comunei Lungani, jud. Iași, vizând cunoașterea și completarea hărții arheologice a acestei unități administrativ-teritoriale.
La fel ca în campaniile 2021 (Crucea) și 2022 (Lungani), cercetarea arheologică propriu-zisă are drept obiective repertorierea, cartarea și investigarea geofizică, non-distructivă și/sau intruzivă a unor situri și necropole/complexe tumulare singulare din arealul menționat, ocazie cu care a fost investigat tumul T1 de pe Dealul Sidor/Lanul Mare, de la Zmeu, sat component al comunei Lungani.
Colectivul de cercetare a fost alcătuit din: subsemnatul), CS II dr. Felix Adrian Tencariu (arheolog expert, responsabilul săpăturii arheologice), CSII dr. Andrei Asăndulesei, CS dr. Casandra Brașoveanu, drd. Radu Brunchi (Institutul de Cercetări Interdisciplinare al Universității ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași), dr. Angela Simalcsik (Centrul de antropologie ”Olga Necrasov” al Filialei Iași a Academiei Române), arheologii dr. Sergiu Popovici (Agenția Arheologică Națională din Chișinău), drd. Ion Ciobanu (Rezervația Cultural-Naturală Orheiul Vechi), conf. univ. habilitat Dumitru Boghian (Universitatea ”Ștefan cel Mare” din Suceava), cărora li s-au alăturat masteranzii/studenții Maria-Cristina Ciobanu, Serina-Daniela Bobe, Analisa Ariton, Adina Amăriuței, Rebeca Cefalan, Alina Patriche, Camelia Pintilie, Diana Nădăban, Ana Harhătă, Daniel Cuculescu și Cristin Groapă (Facultatea de Istorie a Universității ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași) și colegii voluntari Sergiu Țifui și dr. Ciprian Lazanu.
Cu importantul sprijin al autorităților locale: Primar Ioan Corobuță, Viceprimar Mihai Tîrziu; Secretar general Teodora-Marilena Alecsa, prin eforturi conjugate, toți de mai sus au reușit să exploreze interdisciplinar acest tumul și o bună parte din zona înconjurătoare.
De aceea, colectivul de cercetare atrage atenția, și de această dată, asupra importanței acestor monumente funerare tumulare, asupra necesității continuării cercetării interdisciplinare a lor și a conservării celor existente. De asemenea, colectivul de cercetare este recunoscător Primăriei comunei Lungani, care, prin reprezentanții săi, reprezintă un model de colaborare.
Se cuvine să aducem mulțumiri și aici proprietarilor și concesionarilor terenului unde s-au desfășurat cercetările arheologice, pentru înțelegerea de care au dat dovadă ... nominalizările se vor face în raportul arheologic oficial ...
detalii mai tehnice ... în viitor ...

Sursa informațiilor Sergiu Enea.

6. În județul Neamț nu s-au mai cercetat tumuli de mai bine de 30 de ani, însă noi am reluat acest demers de curând, iar rezultatele sunt dintre cele mai interesante.

Din păcate, inventarul arheologic s-a păstrat foarte precar, însă priceperea restauratorilor noștri a făcut să obținem recipientele din imagine.
Finanțarea cercetării: Complexul Muzeal Național Neamț.
Echipa de cercetare: dr. Vasile Diaconu, dr. Alexandru Gafincu, drd. Ionuț Stigleț și harnicii colaboratori.
Restaurare ceramică: Dumitru Bostan.

#archaeology #tumulus #IronAge #pottery

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

7. Gumelnița re-cunoscută la nivel internațional!

Semnalăm apariția unui studiu arheologic de impact internațional, publicat recent în Scientific Reports, din portofoliul prestigioasei reviste Nature.
Cercetarea a urmărit să determine prin intermediul analizei izotopilor stabili metodele prin care oamenii preistorici de la Gumelnița și-au asigurat subzistența într-o perioadă de declin a comunităților umane din zona de referință. Cu ce se hrăneau ei, ce mâncau câinii, porcii și vulpile, plus multe altele, vă invităm să aflați citind articolul prin accesarea linkului din primul comentariu.
Începând cu anul 2017, Muzeul Municipiului București a susținut și a participat prin reprezentanții săi la reluarea cercetărilor arheologice de la Gumelnița (atât din teren, cât și din muzeu și laboratoare), iar doi dintre membrii echipei de arheologi ai muzeului, Vasile Opriș și Theodor Ignat, sunt co-autori ai prezentului studiu.

Sursa informațiilor Muzeul Curtea Veche.

58. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea II

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

LINK EXCHANGE

sâmbătă, 3 iunie 2023

Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea III

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu