În cercetările realizate în județul Hunedoara, în primele decenii ale secolului al XX-lea, Romulus Vuia a imortalizat împletitul brâului cu bețe, „o tehnică foarte veche, azi aproape dispărută și care a fost prima etapă în evoluția țesutului” (Romulus Vuia). În imaginea realizată în 1912, în localitatea Tuștea, județul Hunedoara se observă o femeie, stând pe un scaun din lemn, îmbrăcată în port specific zonei Țării Hațegului. Femeia împletește un brâu cu ajutorul unor bețe scurte, din lemn. Aceste bețe (bâte) coborau pe urzeală în jos pe măsură ce împletitul brâului înainta, de sus în jos. Urzeala pentru brâu este întinsă vertical cu ajutorul unor bâte dispuse orizontal. Bâta din partea superioară este fixată în pereții unei construcții, iar cea din partea inferioară este fixată de către femeie cu picioarele. Brâul împletit în bâte (bețe), din lână, era un lat și lung. Cu acest brâu femeile își încingeau mijlocul de mai multe ori, ajutându-le astfel să reziste la eforturi mari. Femeia din imagine are părul pieptănat cu cărare pe mijloc și cu „sucituri” (șuvite subțiri răsucite), lăsate în jos spre tâmple, trecute pe sub urechi și urcate spre creștetul capului unde sunt strânse într-un coc mic („ciși”). Cocul este fixat cu ajutorul unui „conci” (suport) având o formă lunguiață cu două coarne la capete. Pe conci este prinsă „ceapsa” (o bonetă) confecționată din pânză de casă, având o formă trapezoidală și decorată la bază cu un registru compact de cusături cu motive geometrice. Peste cămașa („șupag”) cu decorul amplasat la guler și la gură, femeia poartă „laibărul” scurt, până în talie, croit din pănură („șubi”), cu mânecile răsfrânte. Laibărul este decorat pe margini și la mâneci cu „bârnași”, în culori ce variau în funcție de vârstă și localitate. Peste poalele cămășii femeia poartă în față o catrință țesută în vârste orizontale, iar în spate poartă „catrințoiul” țesut în carouri. Pe picioare femeia are obiele și opinci. Clișeul, înregistrat cu titlul „Împletitul brâului cu bâte”, cu numărul de inventar 72, este realizat în tehnica gelatino-bromurii de argint pe suport de sticlă, având dimensiunile de 9 cm x 12 cm.
Foto: Arhiva MET
Sursa informațiilor Muzeul Etnografic al Transilvaniei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu