Timbrul românesc: Mihail Kogălniceanu, 200 de ani de la naştere /MIHAIL KOGALNICEANU, 200 YEARS SINCE HIS BIRTH

Mihail Kogălniceanu,
200 de ani de la naştere
MIHAIL KOGALNICEANU,
200 YEARS SINCE HIS BIRTH

Romanian:
“Rămâne ceva statornic; rămân faptele mari, care sunt nepieritoare.”

Acum 200 de ani, la 6 septembrie, se năștea Mihail Kogălniceanu, lider al culturii și istoriei României Moderne. Așa cum era firesc, Romfilatelia îi dedică marelui cărturar o emisiune de mărci poștale cu titlul Mihail Kogălniceanu, 200 de ani de la naștere, recunoscând și readucând în atenția publicului rolul de necontestat al unuia dintre făuritorii României Moderne.

Romfilatelia va introduce in circulație emisiunea aniversară Mihail Kogălniceanu, 200 de ani de la naștere, miercuri, 6 septembrie 2017, fiind disponibilă în magazinele Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, precum şi în magazinul nostru online:
http://romfilatelia.ro/store/

Timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei asociază grafic ziarul Steaua Dunării, principalul organ de presă al mișcării unioniste, alături de portretul celui care avea să îi fie pe lângă fondator și redactor, Mihail Kogălniceanu.

Un al doilea portret al marelui om Kogălniceanu, ce se află în patrimoniul Muzeului Municipiului București, este reprezentat pe timbrul cu valoare de 8 lei.

Personalitate de prim rang a secolului al XIX-lea, Mihail Kogălniceanu este unul dintre făuritorii României Moderne. Biografia sa se confundă cu însăşi istoria acestui secol.

Opera politică şi diplomatică a lui Kogălniceanu poate fi ordonată prin cronologia momentelor esenţiale în care s-a desfăşurat: fruntaş al mişcării paşoptiste, purtător de cuvânt al generaţiei mişcării, elaborator de program de acţiune pentru realizarea idealurilor epocii sale. Kogălniceanu reprezintă un personaj de bază al propagandei unioniste şi principal înfăptuitor (alături de Al. I. Cuza) al actului Unirii de la 1859.

În martie 1840 Mihail Kogălniceanu a deschis o editură şi o tipografie proprie care au avut un rol important în dezvoltarea culturii şi literaturii naţionale. Aici a tipărit mai toate publicaţiile periodice fondate de el printre care amintim şi de Dacia Literară. La cele menţionate trebuie să adăugăm caracterizarea lui George Călinescu, cel care socoteşte că „darul cel mai de preţ al lui Kogălniceanu este spiritul critic, în formă constructivă, ardent, fără sarcasm steril”.

La 10 noiembrie 1852 s-a căsătorit cu Ecaterina Jora (1827-1907), la Iaşi. Tot în acest an a publicat Letopiseţul Ţării Moldovei în trei volume. Trei ani mai târziu, a fondat, tot la Iaşi, ziarul Steaua Dunării

După alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Principatelor Unite, Kogălniceanu este ales membru în Comisia Centrală, care avea obligaţia elaborării unei legi comune pentru cele două Principate (1859 – 1860). În perioada 1860 – 1861, Kogălniceanu este şeful Guvernului din Moldova. El ţine în Parlament celebrul său discurs Despre împroprietărirea ţăranilor. Militează neobosit pentru formarea unui singur guvern şi alegerea unei singure capitale pentru statul care va purta, începând cu anul 1862, numele de România. Începând cu anul 1863, Kogălniceanu deţine importante funcţii în conducerea statului: prim - ministru, ministru de interne şi ministru de externe. În Adunarea Deputaţilor din 9 mai 1877, Kogălniceanu proclamă Independenţa de Stat a României.

Ales la 29 mai 1868, membru al Societăţii Academice (Academia Română), Kogălniceanu ţine ultimul său discurs în acest înalt for, cu ocazia împlinirii a 25 de ani de existenţă.

El s-a afirmat ca un strălucit diplomat al înfăptuirii şi recunoaşterii Independenţei de Stat din 1877, rămânând un lider al culturii şi istoriei României Moderne. Geniu creator, Kogălniceanu îmbină armonios cultura cu politica, fapt care l-a determinat pe marele Nicolae Iorga să îl socotească „cel mai mare conducător cultural şi politic din epoca modernă”.
Emisiunea de mărci poștale este completată de un plic prima zi și ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 de timbre și minicoala de 5 timbre + 1 vignietă.

English:

“There remains something constant; great deeds remain, those that are enduring.”

Two hundred years ago, on 6 September, Mihail Kogalniceanu, leader of the culture and history of Modern Romania, was born. As it was natural, Romfilatelia dedicates to the great scholar a postage stamp issue entitled Mihail Kogalniceanu, 200 years since his birth, recognizing and bringing to the attention of the public the undisputed role of one of the makers of Modern Romania.

Romfilatelia introduces into circulation the Mihail Kogalniceanu, 200 YEARS SINCE HIS BIRTH anniversary postage stamp issue, on Wednesday, september 6 th, in its own shops network in Bucharest, Bacau, Brasov, Cluj-Napoca, Iasi and Timisoara and online on http://romfilatelia.ro/store/
The stamp with the face value of 4.50 lei graphically associates the newspaper Steaua Dunarii, the main press body of the union movement, along with the portrait of the one who was to be beside its founder also editor, Mihail Kogalniceanu.

A second portrait of the great man Kogalniceanu, which is in the patrimony of the Bucharest Museum, is represented on the stamp with the face value of Lei 8 .

First rank personality of the nineteenth century, Mihail Kogalniceanu is one of the creators of Modern Romania. His biography is entwined with the very history of this century.

Kagălniceanu's political and diplomatic work can be ordered through the chronology of the essential moments in which he was deployed: the leader of the 1948 Movement, spokesperson for the Movement’s generation, developer of an action program for the achievement of the ideals of his time. Kogalniceanu represents a leading character of the Unionist propaganda and the main accomplisher (together with Al. I. Cuza) of the 1859 Union.

In March 1840, Mihail Kogalniceanu opened a publishing house and his own printing house which played an important role in the development of national culture and literature. Here he printed most of the periodical publications he founded, including Literary Dacia. We must add to these, the characterization of George Calinescu, who considers that “Kogalniceanu’s most valuable gift is the untiring criticism, in a constructive, ardent form, and without sterile sarcasm”.

On November 10, 1852, he married Ecaterina Jora (1827-1907) in Iasi. Also this year, the Chronicles of the Land of Moldavia was published in three volumes. Three years later, he founded, in Iasi, the Danube Star newspaper

After electing Alexandru Ioan Cuza as the ruler of the United Principalities, Kogalniceanu was elected as a member of the Central Commission, which had the obligation to draft a common law for the two Principalities (1859 – 1860). Between 1860 and 1861, Kogalniceanu was the head of Moldavia’s government. He delivered in Parliament his famous speech on the Allotment of peasants. He tirelessly militated for the formation of a single government and the election of a single capital for the state that will bear the name of Romania, from 1862. Starting with 1863, Kogalniceanu holds important positions in the leadership of the state: prime minister, interior minister and foreign minister. In the Assembly of Deputies of May 9, 1877, Kogalniceanu proclaimed the Romanian state independence.

Elected on May 29, 1868 as a member of the Academic Society (the Romanian Academy), Kogalniceanu delivers his last speech in this high forum on the occasion of its 25th anniversary.

He positioned himself as a brilliant diplomat for the achievement and recognition of the 1877 State Independence. As a creative genius, Kogalniceanu harmoniously combined culture with politics, a fact that led the great Nicolae Iorga to consider him “the greatest cultural and political leader of the Modern Age”.

This postage stamp issue is completed by a First day cover and as composition there were used a sheet of 32 stamps, the minisheet of 5 stamps and label.

Sursa informaţiilor Romfilatelia.