Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2023 - VIDEO

1. Fragmentele unui ”mortarium” (pl. „mortaria”) descoperit recent la Apulum

Fragmentele unui ”mortarium” (pl. „mortaria”) descoperit recent la Apulum, recipient utilizat de romani în gopsodărie pentru măcinare și amestecare, frecvent întâlnit. Nisipul grosier și pietricelele din pasta vasului facilitau acest proces. Denumirea latină a stat la originea cuvântului ”mortar” care semnifică atât un recipient cu același rol (mojar, piuă), cât și materialul de construcție (liant în zidărie rezultat în urma unui amestec).

#ALTIP_2023 Apulum Archaeological Site

Sursa informațiilor Arheologie MNU Alba Iulia.

2. Comoară istorică: 599 de denari romani, de dinainte de Hristos, descoperiți de un preot pe un câmp din Sebiș

3. Tezaur monetar la Sebiș (județul Arad) Denari romani republicani

La sfârșitul lunii martie, Dorel Ancuța din orașul Sebiș (județul Arad), deținător autorizat al unui detector de metale, a descoperit cu ajutorul acestuia, în afara localității, mai multe monede din argint. Acesta a păstrat monedele la fața locului și a anunțat instituțiile abilitate, oferind astfel șansa rară de a dezveli, prin tehnici de săpătură arheologică, un tezaur monetar.
În punctul în care a fost făcută descoperirea, arheologii Complexului Muzeal Arad au săpat o casetă, reușind să stabilească faptul că monedele au fost depuse în trei grupuri alăturate, probabil trei săculeți confecționați din pânză ori din piele, materiale care s-au descompus.
După documentare, monedele au fost extrase. Analiza primară efectuată asupra acestora oferă, pentru moment, următoarele informații: descoperirea este de tip tezaur monetar, compus din 599 de denari romani republicani, din argint, uneori în aliaj cu cantități variabile de metale inferioare. Monedele, prezentând grade diferite de uzură, au fost emise de-a lungul mai multor decenii, începând cu a doua jumătate a secolului al II-lea î.Hr., până către ultimul sfert al secolului I î.Hr., când probabil au și fost îngropate.
Cea mai apropiată analogie pentru această descoperire este tezaurul de la Bârsa (județul Arad), scos la iveală în anul 1862. Mai multe surse contemporane vorbesc de câteva sute, chiar peste o mie de monede din argint, însă din păcate, la acel moment, s-a reușit recuperarea a doar 29 de denari romani republicani; perioada de emitere a acestora și momentul îngropării lor sunt similare cu cele ale tezaurului descoperit recent la Sebiș.
Cercetările arheologice ale specialiștilor Complexului Muzeal Arad s-au desfășurat cu sprijinul Inspectoratului de Poliție Județean Arad, Direcției Județene pentru Cultură Arad, Inspectoratului de Jandarmi Județean Arad, Primăriei Orașului Sebiș.

Sursa informațiilor Complexul Muzeal Arad.

4. O veste bună primită în Săptămâna Mare, Cetatea Cieului de la Ciceu-Corabia...

O veste bună primită în Săptămâna Mare, Cetatea Cieului de la Ciceu-Corabia, a fost inclusă recent în lista celor 30 de cetăți ce fac parte din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență PNRR, în cadrul celor 12 rute turistice/culturale, la ruta - Ruta Cetăților. Acesta a îndeplinit criteriile de fiinanțare cu suma de 30.000 euro într-un proiect cu titlul "Digitalizarea valorilor aferente, marcarea și semnalizarea în cadrul rutei cetăților a Cetății Ciceului''. Unul dintre siturile arheologice cercetate intens după anii 90 de către echipe diferite de specialiști ai Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud, sprijiniți mereu de către principalul beneficiar, Primăria Ciceu-Mihăiești, revine astfel în prim plan. Ținutul Ciceului cu o bogăție aparte în vestigii istorice și arheologice are șansa acum de a fi promovat la nivel național fiind doar unul din proiectele de promovare a zonei ce urmează a fi implementate.

Sursa informațiilor Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud.

5. Comoară cu monede din vremea dacilor, găsită pe un câmp din vestul țării

6. Un proverb din lumea arheologilor spune: ,,Toamna se numără tumulii săpați"

Evident că nu există acest proverb, dar în ultimii ani, sub egida instituției în care activez - Complexul Muzeal Național Neamț - am început un mic proiect de repertoriere și investigare a tumulilor din județul Neamț.
Nu va fi o treabă simplă, dar începutul este promițător.
Anul trecut am cercetat doi tumuli antici, și am repertoriat alte astfel de obiective în teren.
De un real folos mi-a fost sprijinul colegilor Alexandru Gafincu, Ionuț Stigleț, care m-au ajutat la partea efectivă de cercetare arheologică, dar și a tinerilor colegi Iulian Maftei și Renata Buzău, care mi-au pus la dispoziție surse arhivistice valoroase.
Foarte importante ar fi și informațiile voastre legate de posibili tumuli cunoscuți în județul Neamț.

#archaeology #mounds #funeral #heritage #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

7. Cel mai norocos detectorist din ţară. Tezaure romane descoperite la Balaurul, în Neamţ

8. Moștenirea arheologică păstrată din târgul medieval al Neamțului este deosebit de valoroasă din punct de vedere istoric.

Fără să fie un oraș mare, cu o arhitectură de zid consistentă în perioada evului mediu, Târgu Neamț păstrează prea puține mărturii ale acelor vremuri.
Primele cercetări în vechea vatră a orașului se datorează d-lui Adrian Bătrâna, la sfârșitul anilor '70, iar după trei decenii, o mică echipă de arheologi nemțeni, din care am făcut parte, a desfășurat investigații mai consistente, care ne permit astăzi să avem niște repere clare despre Târgu Neamț de acum câteva secole.
Vă așteptăm la Muzeul de Istorie și Etnografie Târgu Neamț (CMNN), pentru a admira o parte dintre aceste vestigii.
Hai să vedem cât de departe vor răspândi nemțenii aceste informații!

#archaeology #MiddleAges #Neamț #potery #medieval #urban #town

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

9. 𝗜𝗻𝘃𝗶𝘁𝗮𝘁̦𝗶𝗲 𝗹𝗮 𝘃𝗲𝗿𝗻𝗶𝘀𝗮𝗷 | 𝗧𝗲𝗵𝗻𝗼𝗹𝗼𝗴𝗶𝗶, 𝗶𝗻𝘀𝘁𝗮𝗹𝗮𝘁̦𝗶𝗶 𝘀̦𝗶 𝘂𝗻𝗲𝗹𝘁𝗲 𝗺𝗶𝗹𝗲𝗻𝗮𝗿𝗲 𝗰𝗼𝗻𝘀𝗲𝗿𝘃𝗮𝘁𝗲 𝗶̂𝗻 𝗹𝗲𝗺𝗻 | 𝗨𝗶𝗺𝗶𝘁𝗼𝗮𝗿𝗲 𝗱𝗲𝘀𝗰𝗼𝗽𝗲𝗿𝗶𝗿𝗶 𝗮𝗿𝗵𝗲𝗼𝗹𝗼𝗴𝗶𝗰𝗲 𝗱𝗲𝘀𝗽𝗿𝗲 𝗰𝗶𝘃𝗶𝗹𝗶𝘇𝗮𝘁̦𝗶𝗮 𝘀𝗮̆𝗿𝗶𝗶, 𝗲𝘅𝗽𝘂𝘀𝗲 𝗶̂𝗻 𝗽𝗿𝗲𝗺𝗶𝗲𝗿𝗮̆ 𝗹𝗮 𝗕𝘂𝗰𝘂𝗿𝗲𝘀̦𝘁𝗶

Muzeul Municipiului București vă invită joi, 27 aprilie, ora 18.00, la vernisajul expoziției „Civilizația sării. Tehnologii, instalații și unelte milenare conservate în lemn”, eveniment care va avea loc la Palatul Suțu (Bd Ion C Brătianu, nr. 2). Intrarea este liberă.
În cadrul acestui proiect expozițional inedit, dedicat civilizației create în jurul exploatărilor de sare din perioada pre- și proto-istorică în bazinul intracarpatic, vor fi expuse pentru prima dată la București cele mai vechi instalații de lemn din sudul și sud-estul Europei.
Expoziția își propune să ilustreze o activitate esențială pentru istoria umanității prin intermediul instalațiilor și uneltelor inedite, reconstituirilor, filmelor interactive, imaginilor și textelor explicative. Publicul vizitator va fi ghidat într-o lume fascinantă, dar prea puțin cunoscută, a tehnologiilor și uneltelor pre- și proto-istorice de extracție a sării, care au fost scoase la lumină în ultimii ani în țara noastră mai ales grație eforturilor specialiștilor de la MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, partenerul Muzeului Municipiului București în organizarea acestui proiect expozițional.
Vestigiile arheologice directe privind exploatarea preistorică a sării din spațiul românesc au fost, până de curând, extrem de limitate. Situația s-a schimbat odată cu demararea unor proiecte arheologice dedicate acestui subiect, cu rezultate care nu s-au lăsat prea mult așteptate. Cel mai elocvent exemplu este dat de descoperirile excepționale din perioada 2007-2018 din situl arheologic de la Băile Figa (Beclean, jud. Bistrița-Năsăud), un bun de patrimoniu cultural și natural unic în România. Valoarea științifică a sitului constă, înainte de toate, în gradul excepțional de conservare a structurilor, instalațiilor și uneltelor de lemn folosite la exploatarea sării. În această privință, Băile Figa este situl cel mai bogat din toată Europa de est și sud-est, fapt care permite reconstituirea metodelor de exploatare a sării din preistorie până la perioada modernă. Totodată, descoperirile de aici, pentru prima dată în arheologia românească, au permis abordarea cu succes a unor teme prea puțin cercetate, cum ar fi: oscilațiile climatice anuale pe parcursul ultimelor cinci milenii, managementul resurselor forestiere din preistorie până în prezent, diverse aspecte de prelucrare și utilizare a lemnului și multe altele.
Cercetările efectuate au scos în evidență #vestigiiarheologice de #exploatareasării datând din epoca neo-eneolitică (mileniile VI-IV î. Hr.), epoca bronzului și prima vârstă a fierului (cca. 3000 - 800 î. Hr.), epoca dacică timpurie (cca. 400 - 180 î. Hr.), perioada post-romană (cca. 450 - 700), evul mediu (sec. XIV - XVII), perioada modernă (secolele XVII - XIX) și recentă (sec. XX). Dintre acestea, de departe cele mai bogate, consistente și relevante sunt vestigiile ce datează din anii 1650 - 800 î. Hr. (epoca târzie a bronzului și prima epocă a fierului) și 400 - 180 î. Hr. (daci timpurii).
Dintre instalațiile și uneltele care datează din perioada preistoriei, și care vor putea fi văzute în expoziția #MMB, se remarcă cele din lemn (troace, jgheaburi, cepuri, baroase, lopeți etc.), fibre organice (funii, împletituri) și piatră (topoare-ciocan). Acestea au fost descoperite în cadrul unor amenajări complexe care conturează existența unei intense activități de extracție a sării cu tehnologii ingenioase, ce urmăreau obținerea unei producții care depășea cu mult nevoile locale.
Din perioada dacilor timpurii va fi expus un #obiectunicat la nivel național, o scară de lemn lungă de peste cinci metri, care a fost utilizată pentru exploatarea sării prin minerit la adâncime. Aceasta a fost descoperită împreună cu fragmente de vase ceramice dacice, la gura unei mine de formă rectangulară.
Curatori ai expoziției sunt Dr. Dan Pîrvulescu, director adjunct, Dr. Vasile Opriș, șef Secția Istorie - Muzeul Municipiului București și Dr. Valerii Kavruk, manager - Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni.

Explicații foto:
Fig 1 Amenajări și instalații de lemn pentru exploatarea sării în situl arheologic Băile Figa
Fig 2 Troace preistorice de lemn in situ
Fig 3 Baroase și lopeți preistorice de lemn
Fig 4 Scara dacică de lemn

Sursa informațiilor Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu.

10. A ieșit de sub tipar cel mai recent număr al revistei Memoria Antiquitatis, publicație de tradiție a Complexului Muzeal Național Neamț, ajunsă la numarul XXXVIII (2022).

Este o apariție publicistică cu un cuprins interesant, dominat de studiile de arheologie ale specialiștilor din România, dar și din străinătate.
Împreună cu colegul Alexandru Gafincu, dar și cu ceilalți membri ai colectivului redacțional, am reușit să edităm acest nou număr al revistei pentru a păstra ritmicitatea publicației.

#archaeology #prehistory #journal #CMNN #museum #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

11. Nu știm dacă în cultura Cucuteni existau vase speciale în care se țineau flori, deși preocuparea pentru estetic a acestor comunități ar putea sugera și astfel de obiceiuri.

Dar avem certitudinea, în urma analizelor arheobotanice, că în unele recipiente de lut au fost depuse/păstrate elemente vegetale care se găseau în vecinătatea așezărilor, iar un astfel de studiu îl puteți găsi în comentarii.
Nu știm cum arăta primăvara acum 5-6000 de ani, dar la Muzeul de Istorie și Etnografie Târgu Neamț atmosfera este ca în imaginea de mai jos. Vă așteptăm la muzeu și ne vom bucura să-l promovăm împreună.

#archaeology #pottery #spring #flowers #heritage #museum #Cucuteni

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

12. Mai multe tezaure romane, descoperite pe dealul Balaurul din Neamţ

54. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2023 - VIDEO - Partea I

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

LINK EXCHANGE

luni, 1 mai 2023

Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2023 - VIDEO - Partea II

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu